Cumandatu prima di 16:00, speditu u stessu ghjornu - Ordini sopra à 65,- consegnatu gratuitamente

Termini di vinu è u significatu di e diverse parolle di vinu spiegati in u grande dizziunariu di vinu

U significatu di i termini di u vinu spiegatu in u grande dizziunariu di vinu

Benvenuti amanti di vinu ! Questu hè un glossariu di termini di vinu creatu soprattuttu per e persone cum'è voi chì anu interessatu à i vini, in particulare i studienti di vinu è i principianti in u vinu. In questu dizziunariu truverete u significatu è e definizioni di i termini di vinu più impurtanti. Cù sta infurmazione, pudete gode di u vinu ancu di più è fà scelte megliu quandu cumprà vinu in u futuru.

Puderete esse dumandate: quali sò i termini di vinu più impurtanti chì deve sapè? Stu glossariu di terminologia di vinu furnisce definizioni per alcune di e parolle di vinu più essenziale.

Capisce sti termini di vinu vi aiuterà à cumunicà megliu cù l'esperti di vinu è gode ancu di più sta bevanda classica. Allora immergete è amparà a terminologia di u vinu! Ùn si sapi mai quandu puderia esse utile.

Significatu di i sfarenti termini di vinu

 

  • tarra hè una descrizzione utilizata per i vini cù aromi chì ricordanu a terra, i funghi, è altri profumi umidi è naturali.
  • Per respira hè di espose u vinu à l'ossigenu per rinfurzà i sapori (vede "aerazione).
  • retrogustu hè u gustu o retrogustu di un vinu.
  • Alcohol hè etanolu (alcool etil), u pruduttu di fermentazione di zuccheri da levitu.
  • anosmia hè a perdita di l'odore.
  • amarone hè una succosa Vinu Rossu cù un cuntenutu alcolu più altu, da a regione Veneto di l'Italia sittintriunali; Elaborata principalmente da uve Corvina essiccate in trafila prima di pressatura.
  • Appellazione hè una regione legalmente definita cunnisciuta per a pruduzzione di bon vinu. A denominazione hè una indicazione giugrafica legalmente definita è prutetta chì hè principalmente aduprata per indicà induve l'uva per un vinu hè cultivatu.
  • Aroma hè l'odore di u vinu, soprattuttu u vinu ghjovanu (altru chè "bouquet").
    • Balance hè l'armunia trà i cumpunenti di u vinu.
    • Barbera un cépage à vin rouge que l'on trouve principalement dans la région italienne du Piémont qui produit des vins rouges corsés aux couleurs rubis profondes, corsés et à faible teneur en tannins.
    • barrique hè una botte di rovere da 225 litri, originariamente destinata à a conservazione è a maturazione di i vini, originaria di Francia. Spessu nutatu per aromi di lignu è di vaniglia in u vinu.
    • aerà hè u prucessu di aghjunghje intenzionalmente l'ossigenu à u vinu per arrotondallu è ammorbidisce.
    • Denominazione di Origine Prutetta hè un regulamentu europeu chì prutege i prudutti regiunale contr'à a falsificazione.
    • recensioni A classificazione di u vinu hè basatu annantu à una scala di XNUMX punti.
    • Bijelo vinu hè u terminu croatu per Vinu biancu
    • Bitter hè una sensazione di gustu percepita nantu à u spinu di a lingua è hè causata da tannini
    • Blaufränkisch (Frankovka) hè una varietà di uva da vinu rossu cultivata in Croazia, Austria è Ungheria. Il donne des vins mi-corsés à corsés, secs et fruités. L'uva pruduce vini ricchi è corsi cù aromi di frutti scuri, pepite è cioccolatu. BlaufränkischI vini sò tipicamente invecchiati in botti di rovere, dandu li e so caratteristiche note di vaniglia.
    • Mistura hè un vinu fattu da più di una varietà di uva. Vede ancu vintage.
    • fiurali hè una descrizzione spessu usata per i vini bianchi cù aromi chì ricordanu i fiori.
    • Bassani hè u pesu o u grossu di un vinu in bocca.
    • Bouquet hè l'odore di vinu vechju (oltre "aroma").
    • Bordeaux hè a zona di u suduvestu di a Francia chì hè cunsiderata cum'è una di e più grandi regioni di vinu di u mondu. Vede e regioni vinicole francesi.
    • botrytis cinerea hè cunnisciutu ancu com'è manu nobile, è hè un fungus benèficu chì attaccà i bacchi di uva, facennu chì s'arrizzeghjanu è diventanu uva passa. Questu cuncentra i zuccheri è i sapori in u zuccaru, facendu per alcuni di i vini di postre più preziosi di u mondu.
    • Brettanomyces è un lievito deperibile da vino che produce aromi di cortile, topo, metallici o di gesso.
    • Brillante hè una nota di degustazione per i vini chì pareanu spumante
    • Brix hè u benchmark per zuccaru in u suchju d'uva, è hè impurtante perchè indica quantu alcolu potenziale hà un vinu.
    • lorda hè un termine francese per i champagne secchi o i vini spumanti.
    • omu hè u tappu usatu per sigillà una botte di vinu
    U vinu biancu pò esse dolce o seccu secondu u prufilu di u gustu
    U vinu biancu pò esse dui dolceseccu secondu u prufilu di gustu
    • Cabernet Sauvignon hè una uva di vinu rossu chì pruduce vini cù corpu pienu è altu tannini† I sapori di Cabernet Sauvignoni vini ponu esse frutti neri, cassis è pepite verde.
    • Champagne hè un vinu spumante fattu in a regione Champagne di Francia cù a méthode champenoise. Champagne hè chjamatu champagne solu s'ellu vene da a regione Champagne di Francia.
    • Chardonnay unu di i vini più populari di u mondu, a Vinu biancu Originaria di a Borgogna chì pò varià in u gustu da pulita è croccante à ricca è cumplessa. Oghje u vinu hè fattu in u mondu sanu.
    • Chenin Blanco una uva di vinu biancu chì si trova quasi solu in Sudafrica chì pruduce vini ligeri è equilibrati chì seccu o semi-secca.
    • Chaptalization, in alimanu Anreicherung of rinfrescante menzionatu hè aghjuntu zuccaru à u vinu prima o durante a fermentazione per aumentà u cuntenutu alcolu. Chaptalization hè illegale in certi parti di u mondu. In l'Unione Europea hè assai strettamente cuntrullata.
    • L'acidu citricu hè unu di i trè acidi predominanti in u vinu. Hè un acidu naturali presente in u vinu.
    • Claret hè u nome chì l'inglesi utilizanu quandu si riferisce à i vini rossi di Bordeaux
    • Stuccatura hè un termu di degustazione utilizatu per discrive i vini cù troppu zuccheru, chì pò fà li pare pisanti o sciroppi.
    • Cumplessu hè un vinu cù numerosi profumi, sfumature è sapori
    • cuvée hà significati diffirenti sicondu u paese o a regione. In Francia, u terminu vintage usatu per u più chì hè estratta da a prima pressa di uva. In parechji altri paesi, cum'è Croazia, Ungheria, etc., u vinu hè fattu da diversi tipi di uva, ancu chjamatu vinu blend o blend.
    • Crnu vinu hè u terminu croatu per Vinu Rossu† Litteralmente traduttu significa "vinu neru".
    • Classe Cru hè un vignetu di prima classe designatu in a Classificazione di Bordeaux di u 1855.
    • gâteau hè u terminu inglese per a cugliera.

     

    • decanti hè u prucessu di versà u vinu da a buttiglia in un cuntainer speciale chjamatu "carafe".
    • demi-sec hè un termu francese chì significa "semi-seccu" è usatu per discrive un vinu spumante dolce.
    • vinu di dessert hè unu vinu dolce chì hè destinatu à esse gudutu cù a desserta o dopu à cena.
    • Profondità hè un termu di degustazione chì descrive i vini cù strati di sapori è cumplessità.
    • Truccu un cépage rouge, léger et fruité, le plus commun dans la région italienne du Piemonte.
    • Domaines Schlumberger hè un pruduttore francese rinumatu di alcuni di i Borgogne rossi più ricercati in u mondu.
    • a sete hè un termu di degustazione utilizatu per discrive i vini chì sò rinfrescanti è facili da beie.
    • feci hè u sedimentu (levidu, pezzi di uva, etc.) chì cullighja in u fondu di una canna o cisterna di vinu durante a fermentazione.
    • Asciuttu hè una sensazione gustativa spessu attribuita tannini è chì provoca una sensazione di arrughe in a bocca; u cuntrariu di dolce† Hè per quessa chì stu tipu di vinu diventa Vinu seccu chiamata.
    U vinu hè ideale per cumminà cù diversi piatti
    U vinu hè ideale per cumminà cù diversi piatti
    • putenza nobile - vede 'botrytis cinerea'.
    • unidimensionale hè un termu di degustazione utilizatu per discrive i vini chì mancanu di cumplessità è prufundità di sapori.
    • Quercia hè un legnu spessu usatu per fà botti di vinu, è pò impartisce sapori di vaniglia, spezie è tostate à u vinu. U legnu di quercia aghjunghje aromi cumpresi vaniglia, chiodi di garofano, fumu è coccu à u vinu. Permette à l'ossigenu di penetrà assai lentamente, un prucessu chì rende u vinu più liscia è menu astringente.
    • Alcolu etilicu, u pruduttu di a fermentazione di i zuccheri da u levitu, hè ancu cunnisciutu cum'è etanolu.
    • Extract hè a sustanza solubile non volatile in u vinu è cuntene tannini, pigmenti coloranti è aromi.

     

    • Composti fenolichi composti naturali presenti in buccia e semi di uva (vede "tannini").
    • Francia un paese chì i vini sò cunsiderati trà i migliori in u mondu.
    • fruttatu hè un termu di degustazione per i vini cù aromi forti è sapori di frutta fresca.
    • frutta in avanti hè un termu di degustazione chì descrive i vini cù sapori di frutti maturi è pocu influenza di quercia. Hè un termu populari per discrìviri un stilu di vinu induve i sapori di frutti sò dominanti.
    • Scintillante hè un Prosecco, vinu spumante d'Italia, chì hà menu carbonatazione. U cuntrariu di questu hè un Spumante.
    • Corpu hè un termu di degustazione chì descrive i vini ricchi è sapienti.
    • Fume Blanco hè un Sauvignon Blanc chì hè statu fermentatu in rovere.
      • prudutti di pane hè una descrizzione aduprata per i vini cù aromi chì ricordanu di pane, pasticceria è altre pasticceria è pasticceria.
      • Imbottigliatu nantu à un duminiu significa chì a cantina hà u cuntrollu tutale di tutti l'aspetti di a produzzione, da a vigna à l'imbottigliamentu.
      • Spiriti sò bevande cum'è rakija (cum'è šljivovica), vodka, whisky è gin chì sò fatti da distillazione di frutti fermentati, grani o ligumi.
      • Impurtatu significa chì un vinu hè statu pruduttu in un altru paese è poi purtatu in un altru paese per a vendita.
      • Chjuditu hè un termu chì descrive i vini sottusviluppati è ghjovani chì i so sapori ùn si sprimenu micca bè
      • Corked o sugheru hè quandu un vinu hè statu affettatu da l'odore di cork, dendu un odore sgradevule.
      • Strutturatu hè un termu di gustu utilizatu per discrive i vini chì sò ben equilibrati è chì anu una spina di tannini ferma.
      • Gewürztraminer hè un vinu biancu cultivatu in Germania. I vini fatti da questa uva sò ricchi di aromi speziati è sapori pieni, chì varienu da seccu gine dolce.
      • Gist hè un microorganismu endemicu di i vigneti chì hè utilizatu cummerciale per cunvertisce i zuccheri di uva in alcolu. U levitu hè un ingredientu impurtante in a vinificazione è u tipu di levitu utilizatu pò influenzà u gustu di u vinu.
      • Glicerolu hè un tipu di alcolu pruduttu durante a fermentazione di u vinu dolce è pò rende appiccicosa.
      • Cheap hè un termu relative, ma in generale si riferisce à i vini chì costanu menu di $ 5 a buttiglia. Sò spessu vini di tavola di qualità inferiore.
      • Erba hè una descrizzione aduprata per i vini cù aromi chì ricordanu l'erba fresca o u fenu tagliatu.
      • Graševina hè una varietà di uva da vinu biancu cultivata in Croazia. Il produit des vins mi-corsés, secs et rafraîchissants. Graševina hè una varietà di uva bianca cultivata in tutta l'Europa Centrale, in particulare in Croazia, Repubblica Ceca, Ungheria, Romania, Serbia, Slovacchia è Slovenia. A volte hè ancu chjamatu Welschriesling o Olaszrizling. Ma ùn hà nunda di fà cù Riesling fà. GraševinaI vini sò tipicamente leggeri in gustu cù aromi fiurali.
      • Grenache hè una uva da vinu rossu di buccia scura più cumuna in Spagna è in Francia chì pruduce vini ricchi, fruttati cù pocu acidità.
      • Verde hè un termu di degustazione utilizatu per discrive i vini cù alta acidità è senza sapori di frutti maturi.
      • raggruppamentu des Grands Crus Classés en 1855 è un'associazione dei più grandi produttori di Vinu Rossu in a regione Médoc di Bordeaux.

       

      • Calda hè un termu di gustu utilizatu per discrìviri i vini cù troppu alcolu, chì ponu fà u gustu "bruciatu" o "fiery".
      • A marca A firma di u fabricatore hè a firma di a distilleria applicata à i buttigli di rakie, whisky, vodka è altri spiriti.

       

      • Infuzione hè quandu erbe, frutti, o altri aromi sò immersi in acqua calda per estrae u so sapori. Eccu quanti tè aromatizzati sò fatti.
      • Intensu hè un termu di gustu usatu per discrìviri vini cù sapori assai forti.
      • Malvasia d'Istria hè una varietà di uva da vinu biancu cultivatu in Istria, Croazia. Face vini pieni, secchi è fruttati. Istrian Malvasia hè una varietà di uva bianca cultivata in a regione croata Istria. L'uva produce vini freschi è fruttati cù una acidità moderata è aromi di agrumi è fiori bianchi. I vini di Malvasia d'Istria sò tipicamente corseggiati.

       

      • gnam hè una descrizzione spessu usata per i vini rossi cù sapori chì ricordanu di marmellata o di conserve.
      • Jong hè un vinu acertu chì hè generalmente imbottigliatu è vendutu in un annu da a cugliera. I vini ghjovani sò cunnisciuti per i so sapori freschi è croccanti.
      U vinu hè megliu spirimintatu fighjendu, annusendu è tastà
      U vinu hè megliu spirimintatu fighjendu, odore è gustu
      • caraffa hè una buttiglia decorativa chì si usa durante una cena. U vinu hè servitu in una caraffa. I decanters sò spessu belli cuncepiti. U so scopu hè di permette à l'ossigenu di entre in u vinu per fà più piacevule à beie.
      • Kelder hè un stabilimentu cuntrullatu di temperatura è umidità per almacenà u vinu.
      • clearance hè un prucessu utilizatu per caccià e particelle indesiderate (cum'è e proteini) da u vinu.
      • Stabilizazione di u friddu hè quandu u vinu hè rinfriscatu in modu chì i cristalli di l'acidu tartaric restante cascanu da a slurry è ponu esse eliminati prima di imbottiglia.
      • Kurk hè un termu chì denota un vinu chì hà subitu un odore di cork (micca un vinu cù particelle di cork chì fluttuanu intornu)
      • odore di sughero sò aromi è sapori indesiderati in u vinu, spessu assuciati cù cartoni umidi o cantine muffa
      • cavatappi hè un dispositivu per a rimozione di tappi di vinu chì cuntene un manicu, un verme è una leva. Vede: i sette tipi di cavatappi
      • piccante of erbacea hè un termu di prova chì denota l'odori è i sapori di erbe fresche (per esempiu, basilica, origanu, rosmarinu, etc...).
      • Vinu di qualità hè un termu chì si usa, frà altri cose, in Croazia per indicà chì hè un vinu di qualità.

       

      • Lunghezza hè un termu di prova chì descrive quantu longu i sapori di un vinu persiste in bocca.
      • corpu hè una sensazione tattile chì descrive u pesu è a pienezza di u vinu in bocca. U vinu pò esse ligeru, mediu o pienu.
      • corpu ligeru hè un termu di degustazione chì descrive i vini ligeri è rinfrescanti, cù un pocu alcolu.
      • Vallée de la Loire hè una regione in Francia cunnisciuta per i so vini freschi è bianchi cù assai acidu di vinu è hè fatta da Sauvignon Blanc è Chenin Blanc.

       

      • Macerazione hè u prucessu di immergere buccia di uva in u sucu di vinu per estrae culori è sapori.
      • Fermentazione malolattica hè una fermentazione secundaria induve l'acidità di l'acidu malicu in u vinu si trasforma in una sensazione liscia è latte. I vini qualificati cum'è "buttery" o "cremous" anu passatu per "malo".
      • moyennement corsé hè un termu di degustazione chì descrive i vini di pesu moderatu è cuntenutu alcolu.
      • L'acidu latticu hè un tipu d'acidu pruduttu durante a fermentazione è pò dà à u vinu un gustu aspro o latte.
      • vinu di meritu hè una mistura di duie o più varietà di uva, spessu inclusi Cabernet Sauvignon en Merlot.
      • Merlot est un cépage rouge qui produit des vins mi-corsés à corsés aux cerises noires et aux saveurs épicées. Merlot hè tipicamente liscia, morbida è dolce. Certi di i vini più caru è preziosi di u mondu sò fatti da Merlot-uva.
      • Microbrewery hè una piccula birreria chì produce birra in quantità limitate.
      • sensazione di bocca sò e sensazioni fisiche (texture, calore, etc.) chì u vinu pruduce in bocca.
      • Most hè un succo d'uva senza fermentazione cumpresi sementi, buccia è steli.
      • Mourvedre est un cépage rouge de temps chaud commun à la vallée du Rhône dans le sud de la France et connu pour sa couleur profonde et ses arômes précoces, souvent mélangés à Syrah blend (à volte chjamatu blend wine o cuvee).
      • Vinu spumante un tipu di vinu chì si rende effervescente da una fermentazione secundaria in u prucessu di vinificazione; I champagnes è i vini spumanti ponu varià in stile da assai seccu (di sicuru) à dolce (sec è demi-sec).

       

      • Enologia hè u studiu di tutti l'aspetti di a pruduzzione di u vinu, da l'uva à l'imbottigliamentu.
      • asciuttu hè un termu di degustazione utilizatu per discrive i vini cun un toccu di dolcezza. Hè facilitu per un bevitore di vinu avanzatu di dì solu chì u vinu seccu hà una dolcezza liscia o ligera, ma hè difficiule di discrìviri ciò chì pò esse gustu per voi. A volte un vinu off-seccu pò esse notevuli dolce ma altri volte hè una sorpresa quandu un vinu hè asciuttu perchè quellu toccu di dolcezza hè equilibratu cù l'altri elementi in un vinu. Riesling hè un bon esempiu di vinu seccu.
      • Senza filtru hè un termu usatu per discrive i vini chì ùn sò micca stati chjarificati prima di imbottiglia. Questi vini ponu cuntene sedimentu.
      • Immatura indica chì questu hè un vinu in u quali i tannini in l'uva ùn anu micca ancu maturu.
      • Rendimentu hè a produtividade di una vigna. Un altu rendiment significa più uva per ettari, chì à u turnu significa più vinu.
      • Pronta à beie hè un vinu chì hà subitu abbastanza invechjamentu per esse beie.
      • Open hè un termu di degustazione chì descrive i vini chì sò pronti à beie avà è ùn anu micca bisognu di più maturazione.
      • Ouillage hè l'evaporazione di u vinu in botti di lignu.
      • stile di u vechju mondu hè un termu utilizatu per discrìviri i vini tradiziunali europei chì tendenu à esse più cori è menu fruttu cà i stili di u Novu Munnu.
      • Ossidazione si trova quandu u vinu hè espostu à l'aria, è pò fà u gustu di u vinu stale, nutty, o cum'è un passa.
      • Passitu hè un vinu da dessert talianu fattu da ribes è uvetta chì sò fermentati assai lentamente per parechji mesi.
      • Petillant Natural (o "pet-nat") hè un tipu di vinu spumante chì hè imbottigliatu prima di a fermentazione hè cumpleta, risultatu in un cuntenutu alcolu più bassu.
      • pH hè una scala chì misura quantu hè acida o basica una sustanza. I vini sò generalmente un pH trà 2,5 è 4.
      • fillossera hè un insettu microscòpicu chì viti uccide attaccà e so radiche.
      • Pinot gris (Pinot Grigio) un vinu biancu à pocu acidità chì aiuta à pruduce vini ricchi è leggermente profumati chì sò spessu più culuriti chè altri vini bianchi.
      • Pinot Noir hè un vitigno rossu cunnisciutu per a produzzione di vini delicati è lisci di ricca cumplessità. Pinot Noir hè un cumpagnu di cena versatile è pò esse cumminatu cù parechji tipi di piatti è hè un vinu ideale per diversi accoppiamenti di vini è cibi.
      • Piccante hè un termu di gustu utilizatu per discrìviri i vini cù note pepate o fiurali.
      • Pjenušac hè un scintillante vinu da Croazia† Hè un pocu simili à u Champagne francese, u Processo talianu o u Cava spagnolu, ma ùn sò certamente micca listessi.
      • Plavac Mali hè una varietà di uva da vinu rossu cultivata in Croazia. Produce vini pieni, robusti e fruttati. Plavac mali hè una uva di vinu croata rossa cultivata longu a costa di Dalmazia. Le raisin produit des vins corsés et élevés tannini è aromi forti di frutti scuri. Plavac maliI vini pò ancu esse assai piccante, cù aromi di pepite neru è di chiodi.
      • picca hè un slang britannicu per vinu à pocu pressu; ancu usatu per discrìviri vini di qualità assai bassa.
      • polushuno vino hè un nome croatu per u vinu semi-seccu.
      • Poluslatko vino hè u terminu croatu per un vinu semi-dolce.
      • vinaccia sò i resti solidi di uva dopu chì sò stati pressati per vinu. Pò esse usatu per fà grappa è altri spiriti.
      • Posip hè una varietà di uva da vinu biancu cultivata in Croazia. Dà vini ligeri, secchi è rinfrescanti. Posip hè un vinu biancu croatu cultivatu longu a costa di Dalmazia. L'uva hè più cumuna in e regioni croate Dalmatia en Istria. PosipI vini sò tipicamente leggeri in u gustu cù una acidità ligera è aromi di agrumi è fiori bianchi. L'uva pò ancu pruduce vini più corsu cù aromi più mielati è fiurali quandu sò cultivati ​​in climi più caldi.
      • Pussede hè un termu di prova di i Stati Uniti utilizatu per discrive i vini cun un altu cuntenutu di alcolu chì ponu fà u gustu "caldo" o "bruciatu".
      • Pre-fermentazione A macerazione hè quandu a buccia di uva sò imbulighjate in u sucu di vinu per un periudu di tempu prima di a fermentazione.
      • I sapori primari sò i sapori principali chì tastate in un vinu.
      • gustu hè u prucessu di valutà l'aromi, i sapori è a qualità generale di un vinu. Durante u gustu di u vinu di solitu prima fighjate u culore di u vinu, annusate è infine pigliate un sorsu. Pudete ancu sbulicà u vinu in u vostru biccheri per liberà l'aromi.
      Plavac Mali uva in Dalmazia
      Plavac Mali uva in Dalmatia

       

      • Qvevri o Kvevri sò grandi vasi d'argilla in forma di ovu intarrati sottu terra è usati per a fermentazione, u almacenamentu è l'invecchiamentu di u vinu in Georgia.
      • zuccaru residuale hè u zuccheru lasciatu in un vinu dopu a fermentazione hè cumpleta. I vini cù un altu cuntenutu di zuccaru residuale sò pussibuli dolce o gustu sciroppu.
      • Riesling hè una uva di vinu biancu da Germania cunnisciuta per u so prufume fiurali; Rieslings pò varià in stile da croccante è seccu finu à pienu è dolce.
      • ricca hè un termu di gustu utilizatu per discrive i vini chì sò corsu è cumplessi.
      • Matura indica un vinu chì hè prestu à beie.
      • Rosè (vini blush) sò vini rosa pallidu fatti da diverse uve di vinu rossu; I rosati piglianu u so culore da un brevi periodu di cuntattu cù e buccia di uva durante u prucessu di vinificazione; rosè can seccu o un pocu dolce sò è sò megliu rinfriscati. Ideale cum'è vinu di primavera o vinu d'estate.

       

      • astringente hè un termu gustativu chì si riferisce à e sensazioni aspra, amara è secca in bocca causata da alti livelli di tannini.
      • Sangiovese hè una uva di vinu rossu più cunnisciuta cum'è italiana Vinu Rossu, Chianti; I vini Sangiovese sò tipicamente cori è seccu cù texture morbide è sapori di erbe, lamponi è liquirizia.
      • Sauvignon Blanc hè una uva bianca cunnisciuta per i so sapori erbacei è speziati. Hè una scelta populari per i molluschi o cum'è una alternativa rinfrescante Chardonnay.
      • I sapori secundari sò i sapori chì tastate in un vinu in più di i sapori primari.
      • Sedimentu hè u materiale solidu (lievitu, pezzi di uva, etc.) chì si stalla à u fondu di una buttiglia di vinu o di una cisterna cù u tempu.
      • vinu slatko hè un nome croatu per a vinu dolce
      • sapori sò odori percepiti in bocca.
      • sommelier hè un prufessiunale specializatu in serviziu di vinu è educazione.
      • Scintillante hè un Prosecco, vinu spumante d'Italia, chì hà un pocu più di carbonatazione. U cuntrariu di questu hè un Frizzante.
      • Ferma u foru hè in realtà u foru di riempimentu di a canna di vinu. U pirtusu hè cupartu cù un tappu di cork o di cork-like. In inglese questu hè qualchì volta chjamatu "Bunghole".
      • suho vino hè un nome croatu per Vinu seccu.
      • Syrah (Shiraz) hè una uva di vinu rossu chì pò pruduce vini rossi giganti cù forti tannini è cumminazzioni cumplessi di sapori cumpresi frutti, prugne è fume. Hè più cunnisciutu cum'è Shiraz in Australia è Sudafrica.

       

      • vinu da tavola hè un tipu di vinu destinatu à beie cù l'alimentariu. Hè di solitu ligeru in u gustu è hà un bassu cuntenutu di alcolu.
      • Taninu hè un compostu chì si trova in buccia di uva, sementi è steli chì ponu dà à u vinu un gustu seccu è astringente.
      • Tarta hè un termu di gustu utilizatu per discrìviri i vini chì sò aspri è arruganu a bocca.
      • Teran hè una varietà di uva da vinu rossu cultivata in Croazia, in particulare in Istria† Le raisin produit des vins corsés et élevés tannini è aromi forti di frutti scuri. TeranI vini pò ancu esse assai piccante, cù aromi di pepite neru è di chiodi.
      • terroir hè a cumminazione unica di u clima, u tarrenu è u terrenu chì dà à ogni regione viticola u so propiu prufilu di sapori. Un Charodonnay hà un gustu diversu ogni volta, secondu u terroir induve hè cultivatu uva cresce.
      • tradiziunalistu hè un vignaghjolu chì usa i metudi di u Vechju Munnu è evita a tecnulugia muderna.
      • Turba hè a vegetazione putrefa spessu usata cum'è carburante. Puderà ancu dà sapori affumicati à u whisky è altri spiriti.
      • tipicu hè un termini di prova chì descrive quantu un vinu sprime e caratteristiche inerenti à a varietà di uva.

      Terroir ghjoca un rolu impurtante in u mondu vinu

      • Ullage hè u spaziu trà a canna è u livellu di vinu
      • Variità hè un tipu di vinu fattu da una sola varietà di uva (per esempiu, Cabernet Sauvignon, Chardonnay, etc.). In l'Unione Europea, un vinu cù una varietà particulare deve cuntene almenu 85% di quella varietà. 85% hè un standard minimu cumuni; i rigulamenti naziunali ponu elevà u limitu in certi casi, ma micca calà. Ùn hè micca ubligatoriu indicà nantu à l'etichetta quale sò questi percentuali.
      • Vat hè u cuntainer di rovere utilizatu per a fermentazione è l'invecchiamentu di u vinu.
      • Fermentazione in barrica hè quandu u vinu hè fermentatu in botti di quercia in uppusizione à i tanki in acciaio inox.
      • Verificazione di terzu partitu hè un prucessu da quale una urganizazione indipendente prova è certifica a qualità di un pruduttu.
      • Invechjate hè l'almacenamiento di u vinu in botti, cisterne d'acciaio inox è buttigli per purtà à un statu più desideratu.
      • à hè un termu di degustazione chì descrive i vini ghjovani cù sapori di frutti brillanti è acidi di vinu vivaci.
      • Vinificazione hè u prucessu di fà u vinu.
      • Vinulugia hè u studiu scientificu di i vini è di a vinificazione.
      • Vintage hè l'annu in quale l'uva per un vinu particulare hè stata cugliera.
      • viognier hè una uva di vinu biancu chì hè rara è unica; I viogniers presentanu tipicamente sapori di pesca, albicocca è à volte piccante.
      • Vinu hè un termu in parechje altre lingue è significa u listessu cum'è u vinu
      • Vinifera vigna hè u tipu di vinu chì comprende più di 99% di u vinu di u mondu. Hè ancu chjamatu u vigna, chjamatu uva di uva o - dopu à u fruttu - uva, hè una pianta da a famiglia di a vigna.
      • Acidità volatile hè una misura di u cuntenutu di l'acidu acìticu di un vinu. L'acidi volatili elevati ponu causà vinu à u gustu di l'acitu o "off".
      • Vrhunsk vino hè una di e diverse classificazioni aduprate in Croazia per evaluà u vinu. Un vinu cù a classificazione "Vrhunsko Vino" significa chì hè un vinu di prima qualità. In Spagna, stu tipu di vinu hè datu l'etichetta Riserva longu. In Germania, questi sò spessu chjamati Prädikatswein.
      U vinu hè tenutu in vasche d'acciaio inox o botti di quercia
      U vinu hè tenutu in vasche d'acciaio inox o botti di quercia
      • vinu hè sucu d'uva fermentatu. U vinu hè fattu in tuttu u mondu, cù ogni regione chì pruduce vini cù sapori unichi.
      • Vinu cù un altu cuntenutu di alcolu hè ogni vinu cù più di 14% alcolu.
      • biccheri di vinu hè una tazza da bere apposta per rinfurzà a degustazione di vinu. A forma di u vetru pò influenzà cumu l'odore è u gustu di u vinu, cusì sceglie u biccheri di vinu adattatu per u tipu di vinu chì beie hè impurtante.
      • l'acidu tartaricu hè l'acidu principale in uva, l'acidu tartaricu prumove u gustu è a maturazione di u vinu.
      • Cantina di vinu hè un stabilimentu cuntrullatu di temperatura è umidità per almacenà u vinu.
      • vinu gustu hè l'attu di percive i sapori in u vinu cù i trè sensi: vista, olfattu è gustu. A degustazione di vinu pò esse un modu divertente per amparà diversi vini è truvà novi preferiti.
      • WSET - The Wine & Spirit Education Trust† WSET offre corsi di vinu, liquori è birra. Offrenu diversi livelli di certificazione per chì pudete amparà quantu o pocu nantu à u vinu chì vulete.
      • Zinfandel hè una uva da vinu rossu chì pruduce vini cù un corpu mediu à pienu è sapori di bacca o piccante, pepite. Zinfandel hè una grande scelta per pizza è salsa barbecue.
      • Dolce hè un termu di gustu utilizatu per discrìviri vini cù un altu cuntenutu di zuccaru residuale per discrive.
      • Acidità hè unu di l'aspetti più impurtanti di u vinu, hè ciò chì dà à u vinu a so vivacità è a croccante.
      • Zweigelt hè una varietà di uva da vinu rossu cultivata in Croazia è Austria. Il donne des vins mi-corsés à corsés, secs et fruités. L'uva hè urigginata in u 1922 cum'è un incruciamentu trà dui varietà di uva austriaca, Blaufränkisch e Saint Laurent. ZweigeltI vini anu tipicamenti aromi fruttati di ciliegie nere è lamponi, cù sottili note di spezia.
      • Žlahtina hè un vinu biancu croatu cultivatu in l'isula di Krk. Le raisin produit des vins légers à mi-corsés avec une acidité élevée et des saveurs subtiles de fruits. Žlahtina- u vinu hè chjaru è di culore giallu verdu. U gustu hè ligeru è rinfrescante cù un aroma fruttatu.

      Cunclusione nantu à u significatu di i termini di u vinu

      In generale, i termini di u vinu pò esse cunfusu è abbastanti, ma ùn anu micca bisognu. Pigliendu u tempu per amparà alcuni di i termini di vinu più cumuni, pudete avvicinà a vostra prossima compra di vinu cun fiducia. Sè vo site un principiante o un bevitore di vinu espertu, capiscenu a terminologia di u vinu pò solu migliurà a vostra sperienza.

      Se vulete sapè di più, fateci sapè in i cumenti sottu. U significatu di i diversi termini di vinu pò esse cunfusu, ma hè impurtante per amparà si vulete esse preparatu bè è cumprà vinu in u Regnu Unitu. A salute!

      Lascia un Audiolibro

      U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. U campi obligatori sò marcati com'è *

      Spedizione Gratuita

      Per tutti i ordini più di 60,-

      Checkout 100% sicuru

      iDeal, Bank Cash, Credit Card, PayPal, Klarna

      Speditu u stessu ghjornu

      Sè urdinatu prima di 16:00

      30 ghjorni per cambià idea

      Tastate u vinu in pace

      Diventate un Connoisseur di Vini:

      Riceve l'ultime nutizie di vinu direttamente in a vostra casella di posta! Ùn mancate micca l'aghjurnamenti esclusivi - iscrivite oghje!

      Diventate un Connoisseur di Vini:

      Riceve l'ultime nutizie di vinu direttamente in a vostra casella di posta! Ùn mancate micca l'aghjurnamenti esclusivi - iscrivite oghje!

       

      Successu!

      U scontu hè statu applicatu. Vi vede à u checkout.

      Mettite u pruduttu in u vostru carrettu

      Aghjunghjite u pruduttu à u carrettu per attivà u vostru scontu