I vignaghjoli sò un tipu di pianta chì generalmente si sviluppa in u so modu in una struttura di supportu. I vignaghjoli ponu esse truvati in una larga varietà di abitati, cumprese i boschi pluviali, i deserti, è ancu a tundra artica. Ma cumu cresce i vignaghjoli, è quale sò e cundizioni ideali per i vignaghjoli in una vigna?
I vignaghjoli tipicamenti crescenu abbastanza rapidamente è ponu ghjunghje à una lunghezza di parechji metri in una sola stagione di crescita. U troncu principalu di a vigna (a parte chì attache à u supportu) hè di solitu assai fina è flexible, mentre chì i steli laterali (i parti chì portanu e foglie è i fiori) sò più grossi è più rigidi.
Inhoud
I pruprietà di una vigna
- U prezzu originale era: 11,18. 8, 49U prezzu attuale hè: 8,49. In carrello di compra
I vignaghjoli sò un tipu di pianta cù steli longu è slender chì ponu cresce finu à 30 metri d'altitudine. Di solitu anu picculi foglie è fiori, è certi variità pruducenu frutti. A vigna si trova in tuttu u mondu è cresce in una larga varietà di climi è abitati.
I vignaghjoli di solitu arrampicanu avvolgendusi intornu à altri oggetti, cum'è l'arburi, i posti o i recinzioni. Adupranu picculi ganci o viticci per aghjunghje à queste superfici. Cume a vigna cresce, cuntinueghja à chjappà intornu à l'ughjettu è lentamente cullà finu à a cima.
I viti sò una parte impurtante di parechji ecosistemi. Forniscenu refuggiu è refuggiu per una varietà d'animali, è e so foglie furnisce l'alimentu è un refuggiu per parechji insetti. I vignaghjoli ghjucanu ancu un rolu impurtante in a regenerazione forestale; mentre cullà à l'arburi, aiutanu à disperse e sementi chì eventualmente crescenu in arburi novi.
Vigne in una vigna
L'abitudine di crescita di una vigna hè determinata da e spezie di a pianta specifica. I vignaghjoli ponu esse autosuportante o necessitanu una struttura esterna, cum'è un trellis, per cultivà. Parechje vignaghjoli pruducianu viti, strutture chjuche è fini chì aiutanu à a pianta aderisce à a superficia. Certi viti griglianu avvolgendu i so steli intornu à un supportu, mentri àutri utilizanu spine in forma di ganciu o pads adesivi per appiccicà à a superficia.
Vines utilizanu una varietà di miccanismi diffirenti per aghjunghje à e so strutture di supportu. Certi vignaghjoli, cum'è a vigna, anu picculi viti chì avvolgenu u sustegnu. L'altri viti, cum'è l'edera, anu pads adhesive chì si appiccicate à u supportu. Ancu l'altri vignaghjoli, cum'è e glorie di a matina, anu steli torciati chì si intreccianu intornu à u supportu.
L'abitudine di crescita di una vigna hè determinata da e spezie di a pianta specifica. I vignaghjoli ponu esse autosuportante o necessitanu una struttura esterna, cum'è un trellis, per cultivà. Parechje vignaghjoli pruducianu viti, strutture chjuche è fini chì aiutanu à a pianta aderisce à a superficia. Certi viti griglianu avvolgendu i so steli intornu à un supportu, mentri àutri utilizanu spine in forma di ganciu o pads adesivi per appiccicà à a superficia.
L'arti di cultivà uva
Un viticultore hà bisognu di cuntrullà a vigna per assicurà chì pò mette più energia in a maturazione di a so uva. In ogni casu, se a vigna cuntinueghja à cultivà incontrollably, pruducerà una massa longa, tangled è haggard chì hè improbabile di fruttu. Per ottene a megliu cugliera pussibule, i viticultori anu da gestisce a crescita di i vignaghjoli è incuraghjenu à pruduce uva matura.
Cresce u vostru propiu
Sè vo site interessatu in u crescente di uva, ci sò uni pochi di cose da tene in mente. Prima, avete bisognu di sceglie un locu chì riceve assai luce di u sole è hà una terra ben drenante. I vigneti anu ancu bisognu di qualcosa per cullà, cusì assicuratevi chì anu un trellis o una altra struttura di supportu. Dopu avè sceltu un locu è piantatu a vostra vigna, l'acqua regularmente è u fertilizà cumu necessariu. Cù un pocu di cura, a vostra vigna cullà è fiurisce in pocu tempu!
Per cultivà una vigna, unu deve prima cumprà un tagliu da una vigna esistenti di a stessa variità. Questu hè chì a piantazione di e sementi di a varietà di uva scelta ùn hà micca risultatu in una pianta viable. Quandu u tagliu hè ottinutu, pò esse piantatu in terra cun un drenaje propiu è cù a quantità ghjusta di sole è acqua. Cù cura curretta, a vigna pruduce uva chì pò esse usata per vinu o altri scopi.
A crescita di vignaghjoli
I vignaghjoli crescenu appiccicatu à a superficia cù i so steli forti è flessibili. Puderanu arrampicà à l'arbureti, fences è altre strutture avendu i so steli intornu à elli. I vignaghjoli anu ancu artiglii picculi è affilati chjamati holdfasts chì li aiutanu à aderisce à e superfici. Certi viti, cum'è a vigna, pruduce frutti. L'altri, cum'è a gloria di a matina, pruduce belli fiori.
I vignaghjoli ponu cresce in una varietà di manere, ma u metudu più cumuni hè attaccà à una struttura di supportu. Questu puderia esse un troncu d'arburu, una fence, o ancu una altra vigna. I vignaghjoli utilizanu oggetti chjuchi è affilati chjamati holdfasts per appiccicà à u so supportu. Una volta attaccati, cumincianu à crescenu in l'altitudine è avvolgenu intornu à a so struttura di supportu. Quandu crescenu, pruducenu foglie è fiori. Certi viti pruduce ancu frutti.
I vignaghjoli sò scalatori naturali è necessitanu supportu per cultivà ghjustu. In a vigna, stu sistema di supportu hè chjamatu trellis. I vignaghjoli prune cù cura di a vigna in una forma chì li dà un accessu faciule à u fruttu, maximizeghja a maturazione di l'uva è furnisce a vigna cù e cundizioni ghjuste per prosperà.
I vignaghjoli sò e piante duru
I vignaghjoli ponu tollerà una larga varietà di cundizioni, cumprese e cundizioni estremi chì l'altri pianti fruttifichi ùn ponu micca tollerà. Puderanu ancu pruduce grandi uva ancu s'ellu anu accessu limitatu à l'acqua o nutrienti. Questu li face veri sopravviventi.
De uva cresce in parechje manere diffirenti sicondu u so clima è terrenu. E colline aspre è muntagnose di dingač en Peljesac in Croazia, per esempiu, hè stata accuratamente terrazzata per cultivà uva in terreni incredibbilmente rocciosi, aridi è in pendii estremamente ripidi. Mentre pò esse difficiule per u vignaghjolu di travaglià quì, i vignaghjoli ùn parenu micca mente.
U cuntenutu cuntinueghja à dì chì e diverse varietà di uva sò cultivati in modi diffirenti, tutti basati nantu à e cundizioni di u so ambiente. Ùn importa micca induve sò o cumu si sò cultivati, in ogni modu, tutte l'uva necessitanu u sole è l'acqua per sopravvive.
- U prezzu originale era: 19,98. 13, 99U prezzu attuale hè: 13,99. In carrello di compra
- U prezzu originale era: 14,99. 8, 99U prezzu attuale hè: 8,99. In carrello di compra
- U prezzu originale era: 9,99. 5, 99U prezzu attuale hè: 5,99. In carrello di compra
vigneti francesi
A Chateauneuf du Pape in Francia si coltivanu bellissime uve in vigneti coperti di grossi sassi chjamati "galets". A vigna hè un veru sopravviventi chì pò adattà è prosperà in parechji tipi di ambienti.
A vigna hè stata una cultura populari per millaie d'anni perchè sò faciuli di cultivà cù un pocu aiutu da l'omu. Tutti i vignaghjoli bisognu hè u sole, u calore, un pocu acqua è nutrienti in a terra. Quandu sti cundizioni sò scontri, i vignaghjoli ponu riesce è pruduce una racolta abbundante.
Viti fora Dalmatia
- U prezzu originale era: 19,98. 13, 99U prezzu attuale hè: 13,99. In carrello di compra
A vigna hè cultivata in Croazia dapoi seculi è ghjucanu un rolu impurtante in a viticultura di u paese. Ci sò più di 1200 varietà diverse di viti nativu di Croazia è sò cultivati in tutte e parte di u paese.
A vigna di solitu cresce in i zoni cù climi caldi è terreni ben drenati. In Croazia, u clima hè ideale per a crescita di a vigna è ci sò parechji tipi di terri chì sustene a crescita di a vigna. U tarrenu più cumuni in Croazia hè calcariu, chì hè ideale per a viticultura.
I vigneti in Croazia sò generalmente piantati nantu à i pendii per prufittà di u sole è di drenaje. I migliori vignaghjoli croati sò in a regione Dalmazia, induve u clima hè cálido è i terri sò ben drenati. A regione Dalmazia hè casa di alcuni di i migliori vini croati, cumpresu i famosi Plavac Mali-vini.
Vigne da u A zona di u Danube
- U prezzu originale era: 11,99. 7, 99U prezzu attuale hè: 7,99. In carrello di compra
I vignaghjoli sò un tipu di pianta chì hà steli longu è sottili è si appiccica à superfici cum'è l'arburi o i muri. Sò spessu usati in i giardini cum'è decorazione, ma ponu ancu esse truvati in natura. A vigna di solitu cresce in regioni cù climi caldi, cum'è u Danubiuregione di Croazia.
I vigneti anu bisognu di qualcosa per cullà per cultivà. Si avvolgenu intornu à u so supportu cù i picculi capelli chì puntanu in u fondu chjamati radichi adventiti. Quandu a vigna cresce, sti radichi chjappà a superficia più stretta. Certi viti, cum'è quelli di a famiglia di uva, pruducenu ancu viti. Quessi sò strutturi sottili è dilicati chì curl around objects è aiutanu à sustene a pianta.
I vignaghjoli utilizanu dui tipi di crescita diffirenti per l'arrampicata. Qualchidunu, cum'è a gloria di a matina, pruduce steli longu cù pocu foglie. Questu li permette di guidà rapidamente intornu à u so supportu. L'altri viti, cum'è l'edera, anu steli più brevi cù più foglie. Queste piante usanu radichi solidi per afferrà a superficia fermamente.
I vignaghjoli sò una parte impurtante di l'ecosistema A zona di u Danube da Croazia. Forniscenu case è alimentu per parechji animali, cumpresi l'acelli, l'insetti è i picculi mammiferi. I vignaghjoli aiutanu ancu à stabilizzà a terra nantu à i penditi è impediscenu l'erosione.
Viti fora Istria
A vigna hè stata cultivata dapoi seculi Istria, Croazia. U clima è a terra in Istria sò assai adattati per a viticultura è a regione hà una longa storia di vinificazione. Oghje, i vini d'Istria guadagnanu pupularità à u livellu naziunale è internaziunale.
Ci sò parechji tipi di viti cultivati Istria, cumprese variità rossi cum'è Merlot en Cabernet Sauvignon, è ancu variità bianchi cum'è Malmsey en Pinot Grigio† I vini d'Istria sò tipicamente corsetti è profondamente culuriti, cù profili di sapori cumplessi. Acconcianu bè cù carni è furmagli, facenu ideali per un pranzu tradiziunale croatu.
Vinu di Croazia
Pacchettu di vinu cum'è un pacchettu di prova
U prezzu originale era: 84,98. 59, 99U prezzu attuale hè: 59,99. In carrello di compra
I vini croati sò trà i più populari in u mondu. U paese hà una longa storia di vinificazione, chì data di i tempi antichi. Oghje, a Croazia hè casa di più di 1.200 cantine è pruduce più di 300 tipi di vinu.
U clima in Croazia hè perfetta per cultivà uva. U clima caldu Mediterraniu è l'alta umidità creanu un ambiente ideale per i vignaghjoli. A terra in Croazia hè ancu ricca minirali, chì permette à a vigna di prusperà.
I vini croati sò cunnisciuti per u so corpu pienu è u gustu cumplessu. vini rossi da Croazia sò soprattuttu populari, ancu s'è u paese pruduce ancu vini bianchi, rosati è spumanti. Certi di i vini croati più famosi sò Plavac Mali, Posip en Graševina.
Sè vo circate un vinu diliziosu è unicu per pruvà, ordinate alcuni vini croati. Ùn sarete micca delusi!