Porghju!

Cabernet Sauvignon

U prezzu originale era: 11,99.U prezzu attuale hè: 7,99.

-33%

Cabernet Sauvignon hè un vinu russu pienu cù un culore rossu intensu è aromi di ciliegie nere, mirtilli, more, spezie scure è tonalità di frutta matura.

(29 recensioni di clienti)

In magazzinu

Cabernet Sauvignon davanti
Cabernet Sauvignon  11,99 U prezzu originale era: 11,99. 7,99U prezzu attuale hè: 7,99.
Restanu menu di 89 buttiglie !

Vinu Cabernet Sauvignon in breve

  • Cum'è un vinu ghjovanu hè questu Cabernet Sauvignon fruttatu è un pocu aspra intornu à i bordi cun forte tannini è un bouquet putente
  • un vinu pienu piacevule, seccu è aroma fruttatu
  • Toni di more, ciliegie nere, frutti di boscu è un toccu d'erbe
  • corsu; equilibriu perfettu di alcolu, tannini è aromi
  • Vinu di Cabernet Sauvignon chì hè stata premiata parechje volte in u mondu
  • Vin parfaitement équilibré et élégant avec un caractère spécifique qui reflète son origine

Cabernet Sauvignon hè piena Vinu Rossu è hà un culore rossu intensu, una bona struttura di tannini, una acidità moderata è aromi di ribes negra, mora, ciliegia negra, spezie scure. Una bocca ricca, piena di note fruttate mature di frutti mediterranei. U finale hè minerale, longu è pienu.

Cabernet Sauvignon hè u megliu cun

Questu Cabernet Sauvignon pò esse beie in trà. Ma pò ancu esse cumminati bè cù diversi platti, cum'è:

  • Bistecca cù foie gras è tartufi
  • I furmagli duru, cum'è u famosu casgiu di pecura croata Paški Sir, Parmesan o Romano
  • Carne di vacca cù carotte arrustate di miele
  • Boeuf fritto à la coréenne à l'ail, soia et sésame
  • Un bellu pezzu di carne rossa (cù un bordu grassu) da u BBQ
  • Funghi grigliati cù melanzane è pepite rossu
  • Porcu tiratu cù salsa barbecue
  • Cotelette d'agnellu o carru d'agnellu cù mustarda

Familiarità di questu Vinu Rossu

Cabernet Sauvignon hè probabilmente a varietà di uva rossa più famosa in a terra. Hè assuciatu solu in questu rispettu da u so cuncurrente di Bordeaux Merlot. Ma ancu u so omologu in Borgogna, Pinot Noir. Dapoi u so urighjini in Bordeaux, u Cabernet Sauvignon s'hè spargutu cù successu in quasi tutti i paesi di vinu in u mondu.

Cabernet Sauvignon hè unu di i più populari vini rossi in u mondu. Hè un Vinu seccu cù un gustu fruttatu è un retrogustu pocu amaru. Vulemu piglià in u mondu di uva è spiegà i fatturi esterni chì ponu influenzà u gustu è a cumplessità di un vinu. Fighjemu un ochju à questu maravigghiusu Vinu Rossu.

Cabernet Sauvignon hè unu di i vitigni più famosi in u mondu. Hè dunque ghjustu chjamatu King Cab. Cabernet Sauvignon hè più cunnisciutu in Bordeaux induve, inseme cù Merlot e vini Cabernet Franc di alta classe. Cabernet Sauvignon hà bisognu di assai sole per a maturazione. Altrimenti, ferma verde è un pocu amaru cù un prufilu di sapori di pepite verde. Moltu sole rende u Cabernet Sauvignon morbidu è marmellata, cù un gustu di ribes negra. Hè per quessa chì questu Vinu Rossu ancu assai populari in Croazia.

Varietà di uva Cabernet Sauvignon

l varietà di uva Cabernet Sauvignon hè una varietà di uva rossa populari chì hè originaria di a regione di Bordeaux in Francia. A varietà hè cunnisciuta per u so culore prufondu, un altu cuntenutu di tannini è un gustu forte. Les vins Cabernet Sauvignon sont souvent corsés et complexes, avec des notes de mûre, de cassis et de tabac.

De uva cabernet sauvignon hè largamente piantatu in u mondu è hè una parte impurtante di parechji mischii populari, cum'è MerlotCabernet Sauvignon è Cabernet Franc Cabernet Sauvignon.

I vari sapori di u vinu Cabernet Sauvignon

Ci sò parechje varietà di vini Cabernet Sauvignon, ognunu cù u so gustu unicu. Probabilmente sapete chì micca tutti i Cabernet Sauvignons sò creati uguali è dunque anu sapori diffirenti.

Cabernet Sauvignon hè una varietà di uva chì hè largamente utilizata per a pruduzzione Vinu Rossu† Hè originatu da u Médoc, una regione francese di Bordeaux. Oghje, i vigneti in u mondu di u vinu anticu è novu pruducenu vini diliziosi Cabernet Sauvignon, ognunu cù u so gustu unicu. Vignes cumpletamente diffirenti, cù climi diffirenti, diverse cundizioni di a terra è metudi di pruduzzione diffirenti facenu a diferenza in u stilu di vinu, ancu s'ellu u vinu hè fattu da a stessa varietà di uva.

Cabernet Sauvignon hè un vinu assai ricunnoscevule cù un caratteru piccante è un altu cuntenutu di alcolu, ma parechji fatturi in fine causanu una diferenza di sfumature è aroma. Ciò chì ultimamente determina u gustu di u vinu hè u clima, e cundizioni di u tarrenu è u metudu di pruduzzione di a vigna induve hè pruduttu.

Uva Cabernet Sauvignon da Croazia

Cabernet Sauvignon hè una uva chì hè urigginata in Francia, ma avà sò vignaghjoli in Croazia chì cultivanu sta uva è facenu a so propria versione di Cabernet Sauvignon. A versione croata hè di solitu un pocu più ligera è più fruttu di a versione francese, cù aromi di mora è ciliegia.

De tannini sò ancu menu intensi, facendu un vinu più accessibile per quelli chì normalment ùn piace micca Vinu Rossu tene. Sè vo circate un Cabernet Sauvignon unicu per pruvà, assicuratevi di pruvà un pocu di Croazia!

Uva Cabernet Sauvignon

Funzioni ampelografiche impurtanti
Foglia: tondu, cù cinque à sette lobi; profondamente incisu; petiole sovrapposti; parte inferiore moderatamente pelosa
grappolo d'uva: taglia media; cunicu; bacchi sciolti à moderatamente compacti; hà ali; uva sò tondi cù un culore blu-nìuru

Tempu di maturazione: assai tardi

Aroma sfarente in i varietà di uva Cabernet Sauvignon

L'aroma di u Cabernet Sauvignon croatu hè megliu cà qualsiasi altru vinu perchè hè più fruttu è puzza menu di alcolu. Hà ancu una acidità più alta, chì a rende più rinfrescante. Infine, u tannini più dolce in stu vinu, facendu più liscia è più piacevule à beie.

Cabernet Sauvignon hè una varietà di uva Vinu Rossu† U nome pò ancu riferite à i vini pruduciati principalmente da uva Cabernet Sauvignon. Le style des vins de Cabernet Sauvignon tend à être corsé, tannique avec une teneur élevée en extrait et en alcool, et souvent avec des saveurs de cassis (cassis), prune, mûre et menthe.

Cabernet Sauvignon hè statu ricunnisciutu internaziunale per a so fama in i vini di Bordeaux, induve hè spessu mischiatu cù Merlot e Cabernet Franc. Da a Francia, a popularità di u Cabernet Sauvignon si sparghje à altre regioni vini di u mondu.

A Croazia produce alcuni esempi eccellenti di questa varietà, è u Cabernet Sauvignon da Croazia hè una grande scelta per quelli chì cercanu un vinu tannicu corsu. U so altu extracte è u so cuntenutu alcolu facenu un accoppiamentu perfettu per carne rossa è stufati cori, è i so sapori di cassis, prugna, mora è menta ne facenu una scelta eccellente per accoppià cù l'alimentariu.

Cabernet Sauvignon da altre regioni pò esse spessu troppu tannicu è astringente, ma l'esempii croati anu ghjustu a quantità ghjusta di texture è sapori per fà piacevule à beie. Sè vo circate un deliziosu Vinu Rossu per piacè cù u vostru prossimu pastu, pruvate u Cabernet Sauvignon da Croazia. Ùn sarete micca delusi.

Cume a Terra Affetta u Vinu Cabernet Sauvignon

L'influenza di a terra nantu à u vinu hè significativa perchè u tipu di terra affetta a capacità di u vinu viti per cultivà è pruduce frutti. Inoltre, diversi terreni ponu creà diversi sapori in u vinu. Per esempiu, i vini di i terreni rocciosi sò spessu un gustu minerale, mentri i vini di i terreni di sabbia sò spessu un gustu più fiurali.

A terra hà una influenza maiò nantu à u gustu Vini di Cabernet Sauvignon† A maiò parte di i vignaghjoli cù questa uva anu un terrenu di pebble chì mantene bè u calore da u sole. A temperatura più alta in a terra sustene u prucessu di maturazione, chì à u turnu influenza u gustu di u vinu.

I vini chì l'uva sò stati capaci di maturà bè per via di quellu calore anu un aroma fruttatu diliziosu. I vigneti in terra argillosa ricca è ricca producenu vini di Cabernet Sauvignon, elaborati cù una bona degustazione. Questi vini di punta anu ancu aromi di frutti, tipu Cabernet Sauvignon, more è erbe.

Cumu u Clima Affetta a Produzione di Vini

U clima hà una influenza maiò nantu à u gustu di i vini Cabernet Sauvignon. I vini di i climi più caldi, cum'è a Croazia, sò più pienu è più fruttu, mentri i vini di i climi più freschi, cum'è Bordeaux è u Cile, sò più ligeri in corpu è più acidi. In ogni casu, induve hè cultivatu, u Cabernet Sauvignon hà sempre forti aromi di frutti rossi, tabacco è laurel.

A data di a cugliera di uva pò influenzà u gustu di Cabernet Sauvignon.

A data di a cugliera di uva pò influenzà u gustu di Cabernet Sauvignon. Se l'uva hè cugliera troppu prestu, u vinu diventerà più liggeru è crispier. Se l'uva hè cugliera troppu tardi, u vinu diventa più pesu è più pienu. U megliu tempu per coglie l'uva Cabernet Sauvignon hè quandu sò maturi, ma micca troppu maturu. Di solitu accade à a fini di sittembri o principiu d'ottobre.

U tempu di l'annu quandu u cabernet sauvignon hè coltu pò influenzà u gustu di u vinu. Uva chì hè permessa di maturà più longu avarà un cuntenutu di tannini più altu, risultatu in un vinu più pienu è più putente cù un gustu fruttu. I vini raccolti prima pò avè un aroma di pepite verde.

L'influenza di e botti di vinu nantu à a qualità di u vinu

U tipu di vinu di u barile chì hè guardatu pò avè un impattu significativu in u so gustu. Per esempiu, i vini chì sò invechjati in botti di quercia anu un gustu più cumplessu cà i vini chì ùn sò micca. Questu hè chì a canna imparte certi sapori à u vinu, cum'è a vaniglia è u caramelu. Inoltre, a dimensione di u cisterna o di a canna pò ancu influenzà u vinu.

I vini tenuti in buttiglii chjuchi tendenu à u gustu più intensu di i vini manteni in buttigli grossi. Questu hè chì in i buttigli più chjuchi, menu aria entra in cuntattu cù u vinu.

A botte di quercia hè un fattore impurtante in u gustu di i vini Cabernet Sauvignon. U cuntenutu di tannini hè ridutta, chì permette à u vinu di sviluppà un gustu pienu è raffinatu. U legnu di quercia dà ancu à u vinu un aroma di vaniglia, caffè è cioccolatu. Quantu più grande hè a canna, u menu hè u cuntattu chì u vinu face cù u legnu è dunque hà menu influenza in u gustu di u vinu.

Ci hè ancu una sfarenza trà i lecci americani, francesi è croati. Vini di Cabernet Sauvignon invecchiati in America botti di quercia anu un gustu più forte di i vini invechjati in francese o croatu botti di quercia† Un'altra diferenza impurtante hè trà i vini invechjati in botti novi è vechji, più usati. I botti novi dannu à u vinu più caratteru cà i botti chì sò stati utilizati prima.

L'influenza di u vignaghjolu nantu à a pruduzzioni di vinu

U vignaghjolu hà assai cuntrollu di u gustu di u vinu. Adupranu diverse tecniche per estrattà u più gustu è culore pussibule da l'uva. Una di queste tecniche hè di lascià l'uva in cuntattu cù e buccia per un periudu più longu. Questu permette più tannini sguassatu da i buchi, chì ponu dà à u vinu un gustu amaru.

U vignaghjolu deve truvà l'equilibriu ghjustu trà l'estrazione tannini è priservà u gustu di u vinu. Deve ancu valutà quandu si separanu i buchi da u vinu per chì u livellu di tannini ghjustu ghjustu. In cortu, u vignaghjolu ghjoca un rolu enormu in a determinazione di u gustu finali di u vinu Cabernet Sauvignon.

L'influenza di a maturazione nantu à u disignu di buttiglia

U gustu è u culore di i vini Cabernet Sauvignon cambia cù u tempu. Una volta imbottigliati, si mantenenu bè è generalmente migliurà cù u tempu. I vini ghjovani, chì sò cunsumati pocu dopu l'imbottigliamentu, anu una alta cuncintrazione di tannini è acidi.

Di solitu sò grossi è forti, cù sapori predominanti di frutti neri è un culore rossu intensu. Cù anziane, u tannini più dolce è u vinu diventa più prufundità. L'aromi di frutti neri cambianu à scents di frutti secchi, pelle, tabacco, spezie è cedru. U culore diventa più cálido è cambia da u rossu intensu à u russu russu.

Assemblage de Cabernet Sauvignon, Merlot o Cabernet Franc

Cabernet Sauvignon hè cunnisciutu per u so gustu forte è tannicu. Questu pò fà difficiule di beie u vinu per sè stessu, per quessa, hè spessu mischiatu cù altri vini più dolci cum'è Merlot o Cabernet Franc. U mischju di Cabernet Sauvignon cù questi altri uva pò aiutà à creà un vinu più rotondu è equilibratu. Stu prucessu hè ancu cunnisciutu cum'è blending di vinu è hè qualchì volta cunnisciutu cum'è vintage vinu.

Cabernet Sauvignon hè ancu spessu usatu in blends per via di u so culore prufondu. A tonalità scura di Cabernet Sauvignon pò aghjunghje prufundità è ricchezza à un mischju di vinu.

Sè vo circate un pienu Vinu Rossu cù sapori audaci, allora una mistura di Cabernet Sauvignon hè probabilmente una bona scelta per voi. Assicuratevi di verificà l'etichetta per vede ciò chì altre uva sò in u blend. Puderete preferite un blend Cabernet Sauvignon cù più o menu di una varietà di uva differente.

L'influenza di u mischju di un vinu

U blending hè un prucessu chì pò avè un impattu significativu in u gustu è a struttura di l'alimentariu. Cumminendu diversi ingredienti, pudete creà sapori unichi chì ùn saria micca pussibule cù un ingredientu solu. In più, mischjendu pò aiutà à scumpressà l'alimentu per chì hè più faciule da digerirà. Se vulete aghjunghje un sapore extra o nutrimentu à i vostri pranzi, cunzidira à mischjà i vostri ingredienti.

A varietà di uva Cabernet Sauvignon hè spessu mischiata cù altre uva per creà un vinu più cumplessu è cumplessu. Qualchi boni esempi di questu sò mischii cù Malbec è Cabernet Franc. Si mischia cù Merlot rende u vinu più morbidu è fruttatu, mentre chì un blend di Cabernet Sauvignon cun Shiraz una più ricca, più piena Vinu Rossu crea. In ultimamente, queste diverse combinazioni creanu esperienze gustative uniche chì mostranu e migliori qualità di Cabernet Sauvignon.

Cume diverse combinazioni di vinu è alimentariu pò influenzà u gustu di u vinu

Ci sò parechje diverse coppie di vinu è cibo chì ponu esse gustati inseme. Per esempiu, un Cabernet Sauvignon s'accorda bè cù un manghjà cori o grassu. Le Cabernet Sauvignon s'accorde bien avec le steak, l'agneau et d'autres viandes rouges. Hè ancu grande cù furmagli duru cum'è u famosu furmagliu di pecura croata Paški Sir, Parmesan o Romano.

U vinu forte hà assai tannini, chì vanu bè cù i proteini in carne. Inoltre, un Cabernet Sauvignon piccante ùn viaghja micca bè cù un manghjà piccante, ma sta cumminazione pò ancu esse usata in una mistura cù Malbec. Una altra bona cumminazione di vinu è alimentariu hè un Cabernet Sauvignon cù una tavola di furmagliu. I furmagli duru staghjunatu, cum'è u furmagliu di capra invechjatu, i furmagli semi-duru, cum'è u camembert o u furmagliu blu, o un furmagliu affumicatu sò perfetti cù u vinu.

Vinu di longa durata

Cabernet Sauvignon di solitu hà una longa conservazione, cuntene tannini è deve in principiu maturà nantu à barriques botti di quercia. Grazie à l'applicazione di tecniche di vinificazione muderne, i vini ghjovani ponu avà ancu esse bevibili rapidamente. In generale, i vini anu un altu cuntenutu fenolicu, sò viole (giovani) o rossi scuri (vecchi) è anu assai forza è struttura. Induve questi Vinu Rossu venenu ancu, stu vinu hà sempre una manciata di caratteristiche cumuni: culore prufondu, bona struttura tannica, acidità moderata è aromi di ribes, mora, ciliegia, spezia scura è cedru.

Tuttu chistu face stu famosu Vinu Rossu hè utilizatu cum'è spessu in u vinu cuvee (blends) cum'è in i vini di cava è hà parechji partenarii cumuni di blending. A parte l'evidente Merlot è Cabernet Franc, i più cumuni di questi sò Malbec, Petit Verdot è Carmenere (l'ingredienti di una classica miscela di Bordeaux), Shiraz (A mistura preferita di l'Australia) è in Spagna è Sudamerica, una mistura Cabernet - Tempranillo hè avà cumuna. Ancu i vini audaci di Madiran, basati in Tannat, sò oghji generalmente ammorbiditi cù Cabernet Sauvignon.

A ricerca di DNA realizata in California in u 1997 hà cunfirmatu chì u Cabernet Sauvignon hè u pruduttu di un incruciamentu geneticu naturali trà i principali varietà di uva Bordeaux Cabernet Franc è Sauvignon Blanc. A maiò parte di l'autorità vinu accunsenu chì sta traversata hè accaduta solu in l'ultimi seculi, facendu a fama mundiale è a dominanza di a varietà più impressiunanti.

Jetsetter di l'uva

Cabernet Sauvignon hè u jet-setter di uva. Viaghja in tuttu u mondu, ma perchè hè una fioritura tardiva, prospera in i climi caldi. Au fur et à mesure que le Cabernet Sauvignon mûrit, il est connu pour son intensité et sa saveur profonde, équilibré avec une acidité ferme grâce à sa douce maturation.

A piccula uva cù una buccia grossa hè piena di sapori, culore blu scuru è piacevule tannini. L'uva sò cultivati ​​in tuttu u mondu. Ma u gustu finali di u vinu varieghja assai. In Francia hè spessu mischiatu cù i più dolci Merlot o u più cool Cabernet Franc. Di solitu hè un pocu più altu in acidità.

In i sferi miridiunali è u novu mondu di u vinu, hè cunnisciutu com'è un pocu fruttu. Dans l'ensemble, le Cabernet Sauvignon est mi-corsé à corsé avec des arômes de fruits noirs et des saveurs savoureuses.

Inoltre, stu vinu di u vechju mondu spessu cuntene assai tannini è dunque va bè cù i piatti cori.

Distribuzione di stu vinu

Ci sò dui mutivi principali per l'ascesa di stu vinu. U più simplice è essenziale di questi hè chì u viti sò assai adattabili à diversi tipi di terra è climi. Il est cultivé à des latitudes aussi diverses que 50°N (Okanagan du Canada) et 20°S (nord de l'Argentine), et dans des sols aussi divers que le gravier de Pessac-Leognan et la terra rossa riche en fer de Coonawarra. Sicundariu à questu, ma cum'è impurtante, hè chì, malgradu a diversità di terroirs in quale u vigna Cultivatu, u vinu Cabernet Sauvignon conserva un inimitabile caratteru "Cab", sfumatu cù qualchi sfumature d'origine.

Tuttavia, ci hè solu un mutivu per a fama di a razza è questu hè solu soldi. A fama è a cummercializazione di u nome hà un appellu irresistibile à e cumpagnie di vinu. Grazie à a so fama, dà un ritornu affidabile di u so investimentu.

Un putente Vinu Rossu

Hè una varietà vigorosa (un altru trattu in u so favore) è pruduce un canopy densu è pruduzzione di uva relativamente alta. Questu dà à i pruduttori di vinu una scelta abbastanza aperta trà quantità è qualità. Tuttavia, una gestione attenta di u vignetu hè essenziale per ottene u megliu da u vinu.

Cum'è una varietà di fioritura tardiva è di maturazione tardiva, l'uva matura lentamente. Questu pò ancu travaglià per o contru a qualità di u vinu. In una stagione fredda o clima, ci hè u risicu chì l'uva ùn matura micca cumpletamente. Mentre in a maiò parte di l'altri cundizioni, u prugressu stabile dà à i vignaghjoli una scelta più larga di periodi di cugliera.

Sinonimi di Cabernet Sauvignon

Stu vinu famosu hè cunnisciutu in u mondu sanu sottu nomi diffirenti. Alcune di queste sò: Bidure, Bouche, Bordo, Bouchet, Burdeos Tinto, Lafite, Vidure, Petit Vidure

 

Chì sò alcune di e dumande più populari chì a ghjente spessu si dumanda quandu si tratta di vinu Cabernet Sauvignon ? Quì sottu sò alcune di e dumande frequenti nantu à questu grande Vinu Rossu:

 

Cosa hè u Cabernet Sauvignon per un vinu?

Cabernet Sauvignon hè populari Vinu Rossu fatta da uva Cabernet Sauvignon. Questa uva hè cunnisciuta per u so culore profundo è u gustu pienu. I vini di Cabernet Sauvignon sò generalmente seccu è avè assai tannini. Questi vini ponu esse guditi solu o cù l'alimentariu. I vini di Cabernet Sauvignon sò fatti in u mondu sanu, ma alcuni di i più famosi venenu da Francia.

Chì gustu hà u Cabernet Sauvignon ?

Cabernet Sauvignon hè un pienu Vinu Rossu cun forte tannini è sapori di mora, cassis è tabacco. Hè tipica a Vinu seccu, cù acidi moderati à altu è alcolu. Le cabernet sauvignon s'accorde bien avec des plats aux saveurs audacieuses, comme le steak grillé ou l'agneau.

I vini di Cabernet Sauvignon sò generalmente invechjati in botti di rovere per un minimu di dui anni prima di esse imbottigliati è venduti. Stu prucessu di maturazione dà à u vinu u so prufilu di sapori distintivu. Cabernet Sauvignon hè unu di i più populari vini rossi in u mondu, è hè pruduttu in parechje regioni diffirenti. I zone di pruduzzione più notevuli sò Bordeaux in Francia, Dalmatia è Slavonia in Croazia è a Napa Valley in California.

Quanti calori ci sò in una buttiglia di Cabernet Sauvignon ?

Ci sò circa 120 calori in un vetru Vinu Rossu, è a maiò parte di quelli venenu da u cuntenutu alcolu. Una buttiglia standard Vinu Rossu cuntene circa vetri, cusì circa 600 calori per buttiglia. Tuttavia, tenite in mente chì u cuntenutu di caloria varieghja secondu u tipu di vinu è cumu dolce Ellu hè. Per esempiu, un vinu di postre cum'è u portu pò cuntene finu à duie volte calori cuntene cum'è a vinu russu seccu.

Se fighjate a vostra ingesta caloria, pudete seguità megliu vini rossi chì sò in u latu seccu. Questi vini di solitu cuntenenu menu calori, perchè sò menu zuccaru cuntene. Alcune di i più secchi vini rossi sò Cabernet Sauvignon, Merlot, Plavac Mali en Frankovka.

Cumu serve u Cabernet Sauvignon ?

Cabernet Sauvignon hè un pienu Vinu Rossu chì và bè cù platti cori cum'è bistecca è agnellu. Servite à a temperatura di l'ambienti o un pocu più caldu per esaltà i so sapori putenti. Decanting u vinu prima di serve aiuta ancu à apre u vinu è ghjunghje à u so pienu potenziale. Quandu serve i platti, stu vinu va bè cù salsi ricchi è furmagli forti. Per megliu risultati, sceglite una buttiglia da un pruduttore reputable è dà un pocu di tempu per maturà prima di beie.

In quantu à a vetreria, stu vinu prufittà di esse versatu in una ciotola larga chì permette à u vinu di respira. A volta di u biccheri prima di piglià un sip hè ancu bonu per aerà u vinu è esce l'aromi. In quantu à l'abbinamenti alimentari, u cabernet sauvignon hè un vinu versatile chì pò esse gustatu cù ogni tipu di piatti. Toutefois, il brille vraiment lorsqu'il est accompagné de viandes rouges ou de plats aux saveurs audacieuses. Allora se vulete impressiunà i vostri invitati, serve una bistecca succosa o un carru d'agnellu cù un vetru di cabernet sauvignon. Prufittate u vostru pranzu!

Quanti zuccaru cuntene Cabernet Sauvignon ?

Cabernet Sauvignon hè una varietà di uva di vinu rossu cunnisciutu per u so altu cuntenutu di zuccaru. U cuntenutu mediu di zuccaru di uva cabernet sauvignon hè di circa 24%, ma certi variità pò esse à u 32%. Stu altu cuntenutu di zuccaru dà à u vinu a so dolcezza è u corpu caratteristicu. Cabernet Sauvignon hè una di e varietà di uva rossa più populari in u mondu, è hè aduprata per fà parechji stili di vinu, da seccu gine dolce.

Malgradu l'altu cuntenutu di zuccaru, i vini di Cabernet Sauvignon ùn sò micca sempre dolce. In fatti, assai Cabernet Sauvignons sò fatti in un stilu seccu, cù pocu o nimu zuccaru residuale. U nivellu di dolcezza in un vinu Cabernet Sauvignon hè determinatu da parechji fatturi, cumprese a varietà di uva, u metudu di vinificazione è a durata di l'invecchiamentu.

In generale, i Cabernet Sauvignons più dolci sò fatti da i più ghjovani viti è / o cù una fermentazione più corta, mentre chì i stili più secchi sò generalmente fatti da i più vechji viti è/o cù una fermentazione più longa. Cum'è a maiò parte di i vini Cabernet Sauvignon seccu questi cuntenenu circa 5 grammi zuccaru residuale per 100 ml di vinu. Perchè ci hè pocu zuccaru residuale in questu, u nivellu di dulcezza hè menu di a mità per centu.

Da induve vene l'uva ?

Cabernet Sauvignon hè una uva rossa chì vene da a regione di Bordeaux in Francia. U vigna hè stata piantata per a prima volta in u 17u seculu, è i vini chì sò fatti da ellu eranu cunnisciuti per u so culore prufondu è u corpu pienu. U cabernet sauvignon hè statu piantatu in u mondu sanu durante u XXu seculu è hè oghje unu di i vitigni più populari per a pruduzzione di Vinu Rossu.

I vini di Cabernet Sauvignon sò generalmente seccu, cù assai tannini è acidi. Spessu anu sapori di ribes negra, cedru è tabacco, è ponu esse guardatu per anni. Cabernet Sauvignon hè ancu qualchì volta mischju cù altre uva, cum'è Merlot o Cabernet Franc, per fà vini cumplessi è ben tondu.

Quantu tempu pò esse guardatu una buttiglia di Cabernet Sauvignon senza aperta ?

Assumindu chì vulete dì una buttiglia di vinu senza aperta, a maiò parte vini rossi generalmente conservatu finu à cinque anni. Per i vini bianchi, a durata tipica hè di trè anni. Dice questu, hè sempre megliu per verificà l'annu specificu di l'annata nantu à a buttiglia per una infurmazione più precisa

Quandu si guarda ogni tipu di vinu, hè impurtante di guardà in un locu friddu è scuru. I cambiamenti estremi di a temperatura ponu sguassate u vinu. A temperatura di conservazione ideale per Vinu Rossu hè trà 55 è 58 gradi Fahrenheit. Di fronte à Vinu biancu a temperatura ideale di almacenamiento hè trà 45 è 50 gradi Fahrenheit

Inoltre, hè impurtante di guardà i buttigli di vinu horizontale per chì u cork resta umitu. Se u sugheru si secca, u vinu pò andà male. Assicuratevi di almacenà i vostri vini in un locu induve ùn saranu micca esposti à vibrazioni, perchè pò ancu spoil u vinu. U megliu postu per almacenà u vinu hè in una cantina o un armariu frescu è scuru

Seguendu sti cunsiglii di almacenamento, pudete allargà a vita di i vostri buttigli di vinu senza aperti è gode di elli per parechji anni à vene.

Dopu à quanti ghjorni deve esse beie un Cabernet Sauvignon apertu ?

Assumindu chì si parla di una buttiglia di Cabernet Sauvignon chì hè stata aperta è micca guardata in un vinu di vinu o un altru ambiente cuntrullatu à a temperatura, hè megliu beie in 3-5 ghjorni. puru siddu Vinu Rossu ùn spoil like Vinu biancu, cumencia à perde u so gustu è l'aroma dopu à qualchi ghjorni. Allora s'è vo vulete prufittà di u sapori è l'esperienza di un Cabernet Sauvignon, hè megliu beie subitu dopu avè apertu a buttiglia.

Se ùn pudete micca beie a buttiglia sana in pochi ghjorni, ci sò parechje manere di allargà a vita di conservazione. Una manera hè di versà u vinu restante in una buttiglia più chjuca. Questu mantene u vinu un pocu più longu. Un altru modu hè di aghjunghje una piccula quantità di acqua distillata à u vinu. Questu hà ancu aiutu à rallentà u prucessu di oxidazione è mantene u vinu frescu per uni pochi di ghjorni. Ma u gustu di u vinu cambierà pocu.

Qualunque sia u metudu chì sceglite, assicuratevi di beie u vinu in una settimana da l'apertura. Dopu quì, hà da cumincià à perde u so gustu è diventerà menu piacevule à beie.

Quandu beie stu vinu ?

U Cabernet Sauvignon hè un vinu rossu cultivatu in parechje regioni di u mondu. U gustu di Cabernet Sauvignon pò varià secondu a regione induve hè cultivatu, ma hè di solitu seccu è pienu di sapori cù alta tannini. Cabernet Sauvignon vene in u so propiu dopu à uni pochi anni di maturazione, cusì chì u tannini diventa più dolce è i sapori più cumplessi. In generale, u vinu hè megliu beie cù l'alimentariu per via di l'altu tannini rende difficiule di beie solu.

Quandu sceglite un Cabernet per beie, cercate un vinu pruduttu in una regione cù un clima cálido, cum'è Croazia o California. Questi vini anu sapori di frutti maturi è più dolci tannini chè Cabernet Sauvignon da regioni più fresche. Servite u vinu pocu friddu, circa 16-18 gradi Celsius.

Perchè stu vinu hè populari?

Ci hè parechje ragiuni perchè u cabernet sauvignon hè populari. Prima, hè una uva assai versatile. Pudete fà i vini più diversi da ellu, da u lume è fruttu à riccu è pienu. Inoltre, i vini di Cabernet Sauvignon tendenu à invechjà bè per pudè esse guditi parechji anni dopu a so pruduzzione iniziale. Infine, i vini di Cabernet Sauvignon s'adattanu bè cù l'alimentariu, facenu ideali per beie cù un manghjà

Tutti questi fattori cuntribuiscenu à a popularità di Cabernet Sauvignon trà i bevitori di vinu. Les vins Cabernet Sauvignon sont généralement corsés et riches en tanins. Spessu anu sapori di mora, cassis è cioccolatu, cù un toccu di quercia. La sua versatilità significa che c'è un vino Cabernet Sauvignon per tutti i gusti. A so capacità di maturità significa chì pò esse gudutu per parechji anni. È a so capacità di cunghjuntà l'alimentu u face ideale per beie cù i pasti. Ch'ella sia un bevitore di vinu casuale o un intenditore seriu, u cabernet sauvignon hè sicuru di piacè.

Chì ghjè u megliu vinu Cabernet Sauvignon ?

Ùn ci hè micca una risposta definitiva à sta quistione, cum'è u gustu di tutti sò diffirenti. Tuttavia, ci sò certi vini di Cabernet Sauvignon chì sò generalmente cunsiderati u megliu. Questi includenu vini di i migliori produttori cum'è Chateau Margaux, Chateau Petrus è Chateau Mouton Rothschild. Questi vini sò generalmente assai caru, ma offrenu una qualità è un gustu senza paragone. Sè vo circate un vinu Cabernet Sauvignon veramente eccezziunale, queste sò alcune di e migliori opzioni dispunibili.

Se vulete un bonu Cabernet Sauvignon chì hè assequible è hà un bellu equilibriu trà u prezzu è a qualità, allora cumprà u nostru Cabernet Sauvignon da Croazia. Adorerete u nostru Cabernet Sauvignon da Croazia perchè hà un grande valore è un gustu equilibratu. Sè vo circate un vinu per l'usu di ogni ghjornu o qualcosa per serve in occasioni speciali, questa hè una opzione diliziosa chì ùn vi deluderà.

Perchè u Cabernet Sauvignon si beie assai ?

Cabernet Sauvignon hè un Vinu Rossu chi si beia assai. Hà un gustu fruttatu è hè generalmente mischju cù altri vini per ottene un gustu più cumplessu. A variante più famosa hè Bordeaux, chì hè pruduttu in Francia.

U vinu hè diventatu populari in u 18u seculu quandu hè stata piantata prima in a regione di Bordeaux in Francia. L'uva si sparse rapidamente per l'Europa è eventualmente ghjunse in America. Oghje, l'uva hè cultivata in u mondu sanu è hè una di e più piantate uva di vinu rossu.

Ci sò parechji tipi di vini rossi, ognunu cù u so gustu distintu. I più cumuni sò u Cabernet Franc, Merlot e Petit Verdot. Le Cabernet Sauvignon est généralement un vin corsé et élevé tannini. Puderà maturà per parechji anni è spessu diventa megliu cù l'età.

Hè un vinu versatile, chì pò esse beie solu o in cumbinazioni cù l'alimentariu. Va bè cù carne rossa, pollame è piatti di pasta. Pò esse ancu usatu in cucina per aromatizà salsi è stufati.

Sè vo circate un deliziosu Vinu Rossu per piacè, allora stu vinu hè una scelta eccellente. Ùn hè micca senza ragiuni chì hè unu di i vini rossi più populari dispunibili è ponu esse truvati in a maiò parte di i vini. Pruvate oghje!

Infurmazioni supplementari

pisuchilò 1,3
allergens

varietà

ean

cuntenutu

vintage

KLASSE

paese

temperatura di serviziu

gustu

amable

regione

cantina

29 recensioni per Cabernet Sauvignon

  1. bram -

    Vinu rossu robustu cù un toccu di more

  2. Andrej -

    Mi pare ch'ellu hà troppu tannini ùn hè micca u mo gustu, preferite u vinu russu più dolce. Questu hè troppu forte per mè.

  3. Ronald -

    Una scuperta rinfrescante da Erdut ! Ce Cabernet Sauvignon m'a agréablement surpris par son caractère vif et vivifiant. Cù quattru stelle nantu à a mo lista, possu dì cun fiducia chì stu vinu hà lasciatu una impressione.

    U culore rossu rubiu prufondu vi invita à piglià un primu sorsu, è u vinu ùn decepisce micca. A freschezza spruzza veramente u vetru, cù aromi chjaru di frutti rossi succosi è un toccu di piccante. À chaque gorgée, le palais s'ouvre, révélant un équilibre captivant de notes fruitées et de subtiles nuances boisées.

    Ciò chì distingue veramente stu Cabernet Sauvignon hè a so struttura raffinata è a finitura rinfrescante chì aghjunghje una certa leggerezza à u cépage già robustu. Hè un vinu chì hè perfettu sia per i ghjorni caldi di l'estiu sia per a sera accogliente à u focu.

  4. Marco -

    Le Cabernet Sauvignon d'Erdut surprend et enchante grâce à son jeu puissant mais équilibré de fruits noirs et une touche d'épice. Un vinu lussureggiante chì va notevolmente bè cù una cena atmosferica. Una sinfonia di sapori in ogni vetru !

Aghjunghjite una recensione

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. U campi obligatori sò marcati com'è *