Cumandatu prima di 16:00, speditu u stessu ghjornu - Ordini sopra à 65,- consegnatu gratuitamente

Influenza di u terroir nantu à u vinu

Tuttu ciò chì avete bisognu di sapè nantu à l'influenza di u terroir nantu à u vinu

Ci sò parechji fatturi chì influenzanu u gustu di u vinu, ma unu di i più impurtanti hè u terroir. Terroir hè a cumminazione di u clima, a terra è u terrenu induve l'uva hè cultivata. Ognunu di sti elementi pò influenzà u gustu di u vinu.

Definizione terroir

U clima, u tarritoriu è l'aspettu ghjucanu un rolu in ciò chì dà u vinu di una regione particulare u so prufilu di sapori unicu, un cuncettu chjamatu terroir. Si dice chì certi zoni anu un terroir più pronunzianu cà l'altri, ma l'unicu modu per capisce veramente i so effetti hè di scopre diverse regioni è tastà i vini stessi. gustu.

Cusì sarà a Cool u clima pruduce vini cù un altu acidità, mentri un clima cálido pruducerà vini chì sò più fruttu. U tipu di terra pò ancu influenzà u gustu di u vinu. I terreni cun un altu cuntenutu di argilla tendenu à pruduce vini cù più mineralità, mentri i terreni sabbiosi pruducenu vini più ligeri.

U tarrenu pò ancu ghjucà un rolu in u gustu di u vinu. I vini di pendii ripidi tendenu à esse più strutturati, mentri quelli di terra piana tendenu à esse più fruttu. Tutti sti fattori si riuniscenu per creà u prufilu di sapori unicu di ogni vinu.

Chì ghjè u terroir è cumu affetta u gustu di u vinu?

Terroir hè un termu francese chì si riferisce à a cumminazione unica di fatturi chì influenzanu u gustu di u vinu. Questi fattori includenu u clima, a terra è a topografia di a vigna induve l'uva hè cultivata. Terroir pò ancu influenzà u tipu di varietà di uva utilizata per fà u vinu.

U terroir permette à i vini di e diverse regioni di tastà assai diffirenti. I vini di Bordeaux, per esempiu, tendenu à esse pieni di cori tannini, mentri i vini di Borgogna tendenu à esse più ligeri in corpu cù più suave tannini† U gustu di un vinu pò ancu esse affettatu da u prucessu di vinificazione, cum'è l'invechjamentu in botti o l'usu di diversi tipi di levitu durante a fermentazione.

Terroir hè diventatu una di e parolle di vinu più usate è menu capite. Hè stata urigginariamente assuciata cù note di terra in parechji vini di u Vechju Munnu. Nta l'anni 80, parechji di sti vini "terroir-driven" sò stati veramente affettati da difetti di u vinu, cumpresu l'odore di cork è a crescita di levadura salvatica (brettanomyces).

Oghje u terroir hè adupratu per descriverà praticamente ogni regione di vinu è hà persu u so significatu. U terroir hè un tema complicatu chì hè spessu malinterpretatu. In a so forma più simplice, u terroir hè a cumminazzioni di fatturi chì custituiscenu una regione vinicola particulare, cumprese u clima, u tipu di terra è a topografia. Tutti questi fattori cuntribuiscenu à e caratteristiche uniche di i vini di quella regione.

Malgradu a so natura cumplicata, u terroir hè un cuncettu impurtante in u mondu di u vinu. Hè unu di i fatturi chjave chì rende ogni regione vinicola unica è hè ciò chì distingue certi vini da altri. Terroir hè ciò chì dà un vinu u so sensu di locu è hè ciò chì face un vinu veramente speciale. Ancu s'ellu pò esse malinterpretatu, u terroir hè una parte essenziale di u mondu di u vinu è hè qualcosa di cunsiderà quandu sceglite un vinu.

U terroir è a terra in Dalmazia

Influenza di u clima nantu à u vinu

U clima di una regione di vinu particulare avarà una influenza maiò nantu à i variità di uva più adattati per esse cultivati ​​quì.

U clima hè unu di i fatturi più impurtanti in a determinazione di quali varietà di uva facenu bè in una regione di vinu particulari. L'uva di u clima cálido tendenu à pruduce vini cun un cuntenutu di alcolu più altu, mentre chì l'uva di u clima più frescu pruduce più picculi priservà. U clima di una regione di vinu affetta ancu i tipi di sapori prisenti in i vini chì ci sò prudutti.

Allora lasciate u sole è u calore di Dalmatia l'uva matura più chè i vini di Bordeaux, facendu i vini croati più bassi acidità avè.

E diverse regioni di vinu anu climi diffirenti, chì à u turnu affettanu u gustu di u vinu pruduciutu in quella zona. Hè cusì chì i vini sò fatti Dalmatia esposti à un pocu più sole è calore cà quelli di u Médoc in Bordeaux. In u risultatu, i vini di Dalmati sò fatti da Cabernet Sauvignonuva di solitu menu picculi chè i so omologhi francesi. Allora, quandu pruvate di decide quale vinu per accoppià cù a vostra cena, cunzidira micca solu u tipu d'uva, ma ancu u terroir induve hè cultivatu.

Unipochi di i fatturi più impurtanti in u terroir sò u clima è u clima. U clima di una zona hà una grande influenza nantu à a manera chì una varietà di uva particulare cresce quì. U clima pò ancu influenzà a maturità di l'uva è quantu zuccaru cuntenenu. I mudelli climatichi, cum'è u ventu è a pioggia, ponu ancu influenzà a diabetes viti. Tutti sti fattori cuntribuiscenu à u gustu unicu di i vini di e diverse regioni.

Influenza di a terra nantu à u vinu

Ci sò centinaie di diversi tipi di terra, roccia è dipositi minerali in i vigneti di u mondu. A maiò parte di i terreni di u vignetu pò esse classificatu in circa 5 à 6 tipi di terra diffirenti chì affettanu u gustu di u vinu. Ancu s'ellu ùn ci hè micca evidenza scientifica per sustene u gustu di 'mineralità'associà cù u reale minirali in u vinu, qualcosa succede. Hè quasi cum'è se una ceppa di a terra agisce cum'è un saccu di tè per l'acqua mentre passa per e radiche di u vigna gaat.

Stu acqua hè poi assorbita da u vigna è dà certi sapori à l'uva chì poi si cunvertisce in vinu.

Ci sò uni pochi di terri chì sò particularmente adattati per cultivà uva è pruduce vini d'alta qualità. Questi includenu calcariu, gesso, argilla, arenaria è terreni argillosi. Ognunu di sti terreni hà diverse proprietà chì ponu influenzà u gustu di u vinu.

I terreni calcarii cuntenenu assai carbonate di calcium, chì dà à i vini di uva cultivata nantu à questi terreni un gustu minerale caratteristicu. I terreni di calcariu sò ancu ricchi di carbonate di calcium, ma sò assai più ligeri è più squamosi cà i terreni di calcariu. I terreni argillosi sò ricchi minirali et conserve bien l'eau, donnant aux vins issus de raisins cultivés sur ces sols une texture corsée.

I terreni di arenaria sò ben drenati è caldi rapidamente in primavera, facenu ideali per viti. I terreni argillosi sò una mistura di argilla, sabbia è materia urganica è furnisce un bon drenaje è aerazione per e radici di viti.

Ogni tipu di terra dà un gustu sfarente à u vinu fattu da l'uva cultivata nantu à questu. I terreni ricchi di carbonati di calciu, cum'è u calcariu è u calcariu, tendenu à pruduce vini cù un gustu minerale. Les sols argileux produisent des vins corsés, tandis que les sols gréseux produisent des vins plus légers. I terreni argillosi pruducenu vini cun bon drenaje è aerazione.

U tipu di terra nantu à quale a vigna hè cultivatu hà un impattu significativu nantu à u gustu di u vinu fattu da quelli uva. Diversi tipi di terra impartenu sapori diffirenti à u vinu, per quessa, hè impurtante di sceglie u tipu di terra adattatu per u prufilu di gustu desideratu.

Terra in Dalmatia

I terreni rossi sò tipici di l'internu di Dalmatian, mentri i terreni bianchi o grisgi predominanu in a zona costiera. I terreni marroni è alluviali ponu esse truvati longu i fiumi.

U clima è u sollievu anu una forte influenza nantu à u tipu di vegetazione. I pianti di u Mediterraniu, cum'è i lecci, i lecci, i lauri, i mirti, i cipressi è i palmi crescenu in a zona di a costa. À l'internu, a macchia di maquis (dominata da quercia kermese, corbezzolo, lentiscu è arbutu) copre gran parte di u centru cintrali.Dalmatia.

Dalmatia hà una longa tradizione di viticultura è vinificazione. A terra è u clima anu cuntribuitu à creà e cundizioni ideali per i vigneti. I variità di uva più cumuni in DalmatiaPlavac Mali en Maraština.

In u fondu DalmatiaCroazia hè diversa per via di u so clima variatu è di u sollievu. In a zona custiera, i terreni bianchi o grisgi predominanu, mentre chì i rossi sò tipici di l'internu. I terreni marroni è alluviali ponu esse truvati longu i fiumi. I pianti di u Mediterraniu, cum'è i lecci, i lecci, i lauri, i mirti, i cipressi è i palmi crescenu in a zona di a costa. À l'internu, a macchia di maquis (dominata da quercia kermese, corbezzolo, lentiscu è arbutu) copre gran parte di u centru cintrali.Dalmatia.

Terra in Slavonia en A zona di u Danube

De Danubiu- fr SlavoniaA regione di Croazia si trova in a pianura Pannonica. Questa zona hè cunnisciuta per i so terri neri, chì sò ricchi di materia urganica è minirali† U clima quì hè cuntinentale, cù stati caldi è inguerni friddi. A precipitazione media annuale hè di circa 700 mm.

U tarrenu in questa regione hè ideale per cultivà i culturi cum'è u granu, u granu è a patata. A regione hè ancu cunnisciuta per i so vini eccellenti, fatti da uve cultivate nantu à i terreni sabbiosi longu à u Danubiu sò cultivati.

U terroir di u Danubiu- fr SlavoniaA regione hè perfetta per pruduce vini di alta qualità cù un prufilu di sapori unicu. I vini di sta regione sò cunnisciuti per a so cumplessità è a prufundità di u gustu. Sò spessu qualificati cum'è "pieni" è "equilibrati". I sapori di i vini di sta regione pò varià sicondu u vignaghjolu particulari è i metudi di vinificazione, ma tipicamenti mostranu note di frutti scuri, spezie è quercia.

Sè vo circate un vinu croatu chì hè veramente rappresentante di u so terroir, ùn cercate più chè i vini di u Danubiu- fr Slavonia-regione. Questi vini sò sicuru di delizià e vostre papille gustative è vi lascianu vulete più.

Terra in Istria

In u fondu Istria, Croazia hè una mistura di sabbia è argilla. U clima hè mediterraneu, cù stati caldi è secchi è inguerni miti. U terrenu hè soprattuttu pianu cù qualchi colline. Ci sò assai vigneti è oliveti Istria† U tarrenu hè ideale per cultivà uva è olive. u vinu fora Istria hè unu di i migliori in Croazia.

Influenza di a geografia nantu à u vinu

A geografia di una vigna hè impurtante per u gustu di u vinu. L'elevazione, u locu (in l'internu o vicinu à l'acqua), è e caratteristiche cum'è e muntagne, valli è altre flora sò tutti un rolu in u gustu di u vinu.

Geografia di Slavonia e lu A zona di u Danube

Slavonia hè una regione in Croazia orientale. A regione include e cità di Osijek, Vukovar è Slavonski Brod. Slavonia hè cunnisciuta per e so pianure, boschi è fiumi. U clima di Slavonia hè cuntinentale, cù stati caldi è inguerni friddi.

in a Slavischenia è a Danubiuregione di Croazia, u terrenu hè soprattuttu pianu cù qualchi colline ondulate. U tarrenu hè riccu minirali è u clima hè temperatu, cù stati caldi è inguerni friddi. A regione Slavonia en Danubiu hè cunnisciutu per i so vini, frutti è verdura.

Geografia di Dalmatia

A regione Dalmata di Croazia si trova nantu à a costa sud-est di u paese. A regione include e cità di Split, Dubrovnik è Zadar. A costa di a regione Dalmata hè cunnisciuta per i so scoglii drammatici è acque cristalline. À l'internu, u rughjone hè casa di colline, vigneti è oliveti. U clima di a regione Dalmata hè tipicamente mediterranea, cù l'estate calde è secche è l'inguerni miti è umidi.

Geografia di Istria

Istria hè una penisula in u norduvestu di Croazia. A regione include e cità di Pula, Rovinj è Poreč. Istria hè cunnisciuta per a so costa aspra, i paesi medievali è i vigneti. U clima di Istria hè Mediterraniu, cù stati caldi è secchi è inguerni miti è umidi.

Tradizioni di vinificazione

Terroir hè a cumminazione di u clima, a terra è u terrenu chì dà un vinu u so gustu unicu. E tecniche di vinificazione tradiziunali ponu cuntribuisce à u terroir di u vinu. In Madera, per esempiu, hè tradiziunale di piantà a fermentazione prima è furtificà u vinu aghjunghjendu l'acquavite è invechjate fora in botti (sottu à u sole). Questu dà à Madera u so gustu classicu di torru è di noci.

I vini croati sò a scelta perfetta

I vini croati sò assai influenzati da u terroir. U clima è a terra ghjucanu un rolu maiò in u gustu di u vinu. U clima mediterraneu caldu hè perfettu per cultivà uva. U tarrenu hè riccu minirali, chì dà u vinu un gustu unicu.

I vini croati sò a scelta perfetta per quelli chì cercanu un vinu unicu è di gustu. U clima è a terra in Croazia cuntribuiscenu à u gustu distintu di sti vini. Dalmatianu vini rossi en vini bianchi da Slavonia e lu Danubiu zona sò alcune di e migliori opzioni dispunibili.

Sè vo circate un vinu unicu chì ùn hà un gustu cum'è nisun altru, allora avete bisognu vinu croatu à pruvà. Certi di i nostri preferiti sò Dalmatian vini rossi en vini bianchi da Slavonia† Allora chì aspetta? Cumprate oghje vinu croatu!

Lascia un Audiolibro

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. U campi obligatori sò marcati com'è *

Spedizione Gratuita

Per tutti i ordini più di 60,-

Checkout 100% sicuru

iDeal, Bank Cash, Credit Card, PayPal, Klarna

Speditu u stessu ghjornu

Sè urdinatu prima di 16:00

30 ghjorni per cambià idea

Tastate u vinu in pace

Diventate un Connoisseur di Vini:

Riceve l'ultime nutizie di vinu direttamente in a vostra casella di posta! Ùn mancate micca l'aghjurnamenti esclusivi - iscrivite oghje!

Diventate un Connoisseur di Vini:

Riceve l'ultime nutizie di vinu direttamente in a vostra casella di posta! Ùn mancate micca l'aghjurnamenti esclusivi - iscrivite oghje!

 

Successu!

U scontu hè statu applicatu. Vi vede à u checkout.

Mettite u pruduttu in u vostru carrettu

Aghjunghjite u pruduttu à u carrettu per attivà u vostru scontu