Cumandatu prima di 16:00, speditu u stessu ghjornu - Ordini sopra à 65,- consegnatu gratuitamente

Tanini in vinu russu

Chì sò i tannini in u vinu?

A maiò parte di i bevitori di vinu sapemu chì i tannini sò impurtanti per un bon vinu. Ma chì sò esattamente i tannini è perchè sò impurtanti? Chì sò i tannini in u vinu? Chì ghjè l'usu di i tannini è perchè alcuni anu mal di testa da i tannini? A diferenza di tannini in rossu è Vinu biancu† E risposte à tutte queste dumande ponu esse truvate in u blog sottu.

I tannini sò un cumpunente impurtante di u vinu è a so prisenza pò esse sentita in i dui aroma cum'è u gustu di u pruduttu finali. I tannini venenu da l'uva stessu, ma ancu da e botti di quercia in quale i vini sò spessu invechjati. I prufessiunali di u vinu deve esse attentu à u cuntenutu di tannini in u vinu, cum'è troppu o troppu pocu pò influenzà u gustu.

Dà u vinu a so qualità astringente è pò ancu cuntribuisce à u putenziale di invechjamentu di u vinu. Quandu sò amministrati bè, i tannini ponu aghjunghje cumplessità è prufundità di sapori à un vinu. In ogni casu, s'ellu ci hè troppu tanninu, pò fà un gustu di vinu duru è sbilanciatu. Hè impurtante per i vignaghjoli di truvà l'equilibriu ghjustu in u vinu per creà un pruduttu finali diliziosu è piacevule.

Tanini impurtanti per Vinu Rossu

Se vi beie vinu, avete probabilmente intesu à qualcunu parlà di i tannini in u vinu, ma pudete micca sapè ciò chì sò o perchè importa. Sapendu ciò chì significa stu terminu ùn hè micca una necessità per gode di a vetru di vinu, ma pò aiutà à capisce megliu u vinu chì beie è ancu perchè qualchì vinu provoca mal di testa.

I tannini sò cumposti naturali chì si trovanu in a buccia di uva, sementi è steli. A parolla scientifica per questi composti hè polifenoli. I polifenoli sò liberati da a pelle, i graneddi è i steli quandu sò imbulighjati in u zuccaru di uva dopu chì l'uva sò pressati. I tannini dà certi vini cum'è Merlot a so siccità caratteristica. Pruvate l'effettu di i tannini quandu beie un vinu chì provoca una sensazione di secca in bocca. Sicondu cumu seccu a bocca, pudete stabilisce se un vinu hè troppu altu o troppu bassu in tannini.

Tanini sò una parte impurtante di ciò chì vini rossi fà u gustu cum'è elli fà, è ancu ghjucà un rolu in quantu longu a Vinu Rossu pò esse guardatu prima chì si sguassate. A quantità di tannini in vini bianchi hè assai più bassu, cusì altri fattori cum'è acidità è u cuntenutu di zuccaru anu più influenza nantu à quantu tempu quelli vini fermanu freschi. Ci sò parechji tipi di tannini chì ponu esse affettati da e cose cum'è u tipu d'uva utilizatu, u clima chì l'uva hè stata cultivata, è cumu u vinu hè statu fattu. Fighjendu attente à i tannini in un vinu pò darà indizi di quantu hè sviluppatu è quantu tempu puderia piglià s'ellu si lascia invechja.

Fermentazione di uva

L'uva hè cugliera per estrazione di tannini, chì sò cumposti da duie classi di fenoli cunnisciuti com'è flavonoidi è non-flavonoidi. I tannini sò furmati quandu questi fenoli si uniscenu per furmà polimeri. Stu prucessu hè chjamatu polimerizazione. I non-flavonoidi ghjucanu ancu un rolu in a furmazione di tannini, ma i flavonoidi sò i principali contributori quandu si tratta di u sapori è di a struttura di u vinu.

L'uva hè cugliera quandu sò matura è pronta per esse fatta in vinu. U prucessu di cugliera di l'uva hè chjamatu cugliera, è implica caccià l'uva da i so steli è mette in un cuntainer. Dopu chì l'uva sò colti, sò sfracicati è pressati per liberà u so sucu. U sucu hè poi fermentatu per fà u vinu.

Gustu è texture

Tanini sò una parte impurtante di u gustu è a struttura Vinu Rossu. Sò pruduciuti da l'uva durante u prucessu di maturazione è si trovanu principarmenti in i buchi è i fossi di l'uva. In ogni casu, a quantità è a qualità di i tannini differisce assai sicondu a varietà di uva, u locu è u prucessu di maturazione di l'uva.

Tannini, ancu chjamati tannini condensati o proanthocyanidins (PA), sò composti polifenoli chì sò largamente distribuiti in u regnu vegetale. Sò metaboliti secundarii pruduciuti da e piante per adattà è prutegge si contra i stressors biotici è abiotici.

In u vinu, sò unu di i fatturi di qualità più impurtanti per via di a so cuntribuzione à e proprietà organolettiche cum'è u culore, l'astringenza è l'amarezza. Mentre chì i tannini in u vinu ponu vene da fonti microbiche è di quercia, i principali fonti di polifenoli sò i buchi di l'uva è i graneddi.

 

Tanini sò situati in u troncu, i graneddi è a pelle
Tanini sò situati in u troncu, i graneddi è a pelle

Vinu russu

Ciò chì face un vinu cù tannini forti o debuli dipende da quantu longu u zuccaru di uva si trova inseme cù i buchi, i graneddi è i steli à u stessu tempu dopu chì l'uva sò pressate. Quantu più longu i buchi, i graneddi è i steli si immergenu in u sucu, più caratteristiche di tannini daranu. Questu spiega perchè vini rossi hannu tannini più forti cà vini bianchi. Quandu pruduce a Vinu Rossu u vignaghjolu voli chì i patatine fritte dà più culore, cusì più tannini sò naturalmente aghjuntu à u sucu. In più, extracendu e caratteristiche di i tannini, sò capaci di aghjunghje una cumplessità più profonda à u vinu.

Vinu cù pocu cuntenutu di tannini

Vinu cù un altu cuntenutu di tannini

Ricerca scientifica nantu à i tannini

Dapoi l'anni 60, stu tema hè statu assai studiatu da un gran numaru di circadori chì anu studiatu diversi tipi di vinu, cundizioni climatichi, metudi di cultivazioni è varietà di uva. Perchè questu investigate realizatu in diverse cundizioni, i dati raccolti ponu esse contradictori. Dunque, a quistione resta: chì fattori influenzanu a biosintesi, a quantità è a distribuzione di tannini in i graneddi di uva è cumu i prucessi di vinificazione ponu influenzà l'estrazione di tannini da i graneddi in u vinu?

I tannini sò u risultatu di a polimerizazione di flavonoidi, chjamati ancu flavan-3-ols, chì sò a forma più ridutta di flavonoidi. A struttura di tannini dipende di l'unità di starter è di estensione flavan-3-ols, a pusizione è l'estereochimica di u ligame à l'unità inferiori, u gradu di polimerizazione, è a prisenza o l'absenza di mudificazioni di u gruppu 3-hydroxyl. L'unità monomeriche più cumuni in proanthocyanidins sò (+)-catechin è (-)-epicatechin.

Influenza di u tempu di cugliera

À u tempu di a cugliera, circa 10% di i fenoli extractibili ponu esse truvati in a polpa di uva, da 28 à 35% in i buccia è da 60 à 70% in u kernel. Inoltre, a ricerca mostra chì i tanini in a pelle di l'uva anu un gradu di polimerizazione più altu ch'è quelli in u kernel, è chì u kernel torna mostra più galloylation chì a pelle.

A ricerca mostra ancu chì e diverse tecniche di viticultura, cum'è a poda, l'amincissement, l'eliminazione di foglie è l'irrigazione, influenzanu a quantità è a qualità di i tannini in u kernel.

A determinazione di u tempu di cugliera ghjustu resta una sfida per i vignaghjoli, postu chì ùn ci hè micca un modu affidatu è faciule per misurà a maturità di i tanini in a fossa. Hè per quessa chì a ghjente spessu aspetta finu à chì i kernels sò uniformi marroni, chì ponu purtà à un cuntenutu di zuccaru più altu è dunque più alcolu durante a macerazione. A più ricerca nantu à u metabolismu di i tanini da a pezza di uva puderia aiutà à truvà megliu marcatori di maturità è cusì sviluppà un strumentu megliu per a misurazione di a maturità di i tanini in a pezza di uva.

Inoltre, diverse tecniche ponu esse applicate per ottimisà l'estrazione di tannini durante u prucessu di vinificazione è cusì migliurà a qualità di u vinu.

U dilema di u vignaghjolu

Cum'è un amante di u vinu, vulete sapè chì pò esse una sfida per un vignaghjolu di cugliera l'uva à u mumentu propiu. Ancu l'uva pò esse matura di zuccaru, questu ùn significa micca automaticamente chì l'aroma di l'odore è u gustu sò sviluppati cumplettamente. Questu pò esse risultatu in un vinu chì hè ancu dolce è hà pocu prufundità o sfumature. Per ottene u megliu uva possibbili, hè impurtante chì l'uva sò maturi in tuttu, cumpresi i pelli è i pepite induve si trovanu i tannini.

S'ellu hè statu assai caldu è assolellatu durante l'annu, l'uva pò diventà rapidamente u zuccheru, mentre ch'elli ùn sò micca ancu fenolichi. Questu crea un dilema per u vignaghjolu. S'ellu cuglie l'uva à questu tempu, risicate à fà u vinu da uve troppu amari è troppu pocu. aromahà. S'ellu aspetta à cugliera, l'uva crescerà più zuccaru custruisce mentre u acidi diminuisce. In u risultatu, l'uva pò diventà sopramatura è i vini bombastici sò creati cù pocu freschezza è assai alcolu.

In cundizioni ideali, l'uva matura lentamente è fermamente in cundizioni climatichi moderate, cusì chì a maturità fisiologica è fenolica sò apprussimatamente simultaneamente. Sfurtunatamente, pò ancu accade chì l'uva ùn hè micca matura à tutti o chì deve esse cugliera troppu prestu per via di u malu tempu in u vaghjimu.

Chì ghjè u gustu di tannini?

U tanninu ùn hà micca un gustu o un odore particulari. Tanini stessi sò sottili, ma a sustanza influenza a vostra percepzione di cumu qualcosa pò tastà. U tanninu hè un compostu chimicu naturali chì si trova in e piante, cumprese uva. Tanini in u vinu pò causà una sensazione di secca in bocca. Tanini pò ancu influenzà a percepzione di u gustu di l'altri cumposti in u vinu, facendu chì pareanu più o menu intensi. In più di a so influenza nantu à u gustu, i tannini ponu ancu influenzà u culore è a bocca di u vinu.

U gustu di i tannini hè suttili è pò aghjunghje diverse sensazioni à u vinu, da morbidi è tondi à coriace, sharp è aggressivu o grossu. I tannini ponu esse qualificati cum'è a "sensazione di bocca" di u vinu. I tannini sò impurtanti in u vinu perchè aghjunghjenu struttura è ponu aiutà à priservà u vinu. Tuttavia, troppu tanninu pò fà u vinu astringente è amaru. U cuntenutu di tannini in u vinu pò esse influinzatu da a varietà di uva, i metudi di vinificazione è u prucessu di invechjamentu di un vinu.

Cultivazione di tannini in a vignaI tannini in i buccia di uva si sviluppanu cum'è u uva cresce è li prutegge da u sole. Diversi varietà di uva anu diverse livelli di tannini. Per esempiu, Tannat è Nebbiolo anu assai tannini. Questi vini spessu necessitanu anni di invechjamentu prima di esse pronti à beie.

U clima è e cundizioni in u vignetu induve l'uva sò cultivati ​​affettanu i livelli è i tipi di tannini chì si sviluppanu in l'uva. I tannini sò cumposti chì dà u vinu u so gustu astringente è ponu fà seccu si sente in bocca. I climi più freschi è l'annata, è l'uva cugliera prima, tendenu à pruduce vini cù tannini più aggressivi - più astringenti è menu polimerizati (più chjucu). I climi più caldi è l'annata è l'uva cugliera dopu avè tannini più sviluppati, ammorbiditi è polimerizzati (più grandi).

I tannini in a buccia di l'uva agisce cum'è un sunscreen naturali è prutegge l'uva da u sole di u sole. U cuntenutu di tannini hè più altu in uva cultivata à altitudini elevate, induve u sole hè più intensu. Questu risultatu in vini cù tannini più intensi.

L'uva hè cugliera quandu sò matura è pronta per esse fatta in vinu. U tipu d'uva, u clima è e cundizioni di crescita tutti ghjucanu un rolu in a quantità di tannini chì si sviluppa in l'uva. U tanninu hè ciò chì dà u vinu u so sapori è sharpness. Più tannini significa un vinu più pienu. Meno tannini risultati in un vinu più liggeru.

Cumu l'uva hè cugliera per a vinificazione hè un prucessu impurtante chì pò influenzà u gustu di u pruduttu finali. L'esposizione à l'ossigenu durante a vinificazione pò causà i tannini in l'uva per polimerizà, affettendu u sapori di u vinu è u putenziale di invechjamentu. I vignaghjoli devenu cuntrullà currettamente l'esposizione à l'ossigenu per pruduce vini cù e caratteristiche desiderate.

Estratti tannini da uva

Ci hè parechje tecniche chì i vignaghjoli ponu aduprà per estrae i tannini è raffinà a struttura di u vinu, cumpresa a micro-ossigenazione. Stu prucessu introduce l'ossigenu in u vinu per ammorbidisce i tannini duri. Certi vignaghjoli utilizanu a micro-ossigenazione à grande effettu cù uva Tannat, chì sò cunnisciuti per i so tannini forti. U prucessu pò ancu esse utile per altri variità di uva cum'è Syrah è Grenache. A microossigenazione hè generalmente fatta durante a macerazione estesa (u prucessu di immergere l'uva machja in u so propiu sucu) o dopu a pressa, ma prima di a fermentazione malolattica.

Hè mpurtanti nutà chì questu ùn hè micca a forma cuntruversa di micro-ossigenazione chì pò sbulicà prematuremente i vini è accurtà a so vita. S'ellu hè fattu prima di a fermentazione malolattica è di l'anidride sulfurosa sò aghjuntu, l'ossigenu pò esse usatu per fà vini intricate strutturati cù una sensazione di bocca è una texture megliu.

In ogni casu, l'esposizione à l'ossigenu deve esse cuntrullata currettamente per ottene questu effettu desideratu - troppu o pocu ossigenu hà cunsiquenzi negativi. I vini trattati cù stu tipu di micro-ossigenazione sò generalmente più longu per esse bevibili, ma a so struttura li permette di pruduce eleganti erbacei. aroma's è Brettanomycesaroma's è allargà a vita di u vinu.

I tannini in uva sò impurtanti per u gustu, a conservazione è aroma di un vinu. Per ottene a quantità ghjusta di tannini in un vinu, i vignaghjoli devenu cuntrullà cù cura ogni passu di u prucessu di vinificazione è di vinificazione. Questu include a scelta di a varietà di uva ghjustu è u locu di u vignaghjolu, è ancu di verificà cumu l'uva hè pressata durante a vinificazione. Ùn ci hè micca una suluzione unica per questu, cusì ogni vignaghjolu hà da truvà u megliu modu per pruduce u vinu chì volenu.

Tanini si trovanu in i graneddi è a pelle di uva
Tanini si trovanu in i graneddi è a pelle di uva

Tanin in frutti è altri alimenti

I tannini in u vinu pò vene da e buccia di uva, sementi, steli, legnu di quercia è additivi. I tannini di a pelle sò grossi è ponu esse polimerizati da 4 à 100 monomeri. I tannini di sementi sò più brevi è più chjuchi è sò custituiti da 2 à 20 monomeri polimerizzati. I tannini di stock varienu in grandezza; ponu esse chjuchi quant'è i tannini di sementi o grandi quant'è i tannini di a pelle. In più di a variazione di grandezza in tannini trà sti trè fonti, a forma di e molécule pò varià significativamente da a fonte à a fonte.

L'uva hè cugliera quandu hè matura è pronta per esse fatta in vinu. U prucessu di cugliera di uva hè chjamatu vinificazione. Per cugliera l'uva, l'agricultori utilizanu una macchina chjamata cugliera. A mietitrice scuzzulate u viti delicatamente per scioglie l'uva da i so steli. L'uva sò allora classificate per qualità. I migliori uva sò usati per fà u vinu, mentre chì l'altri sò usati per altri scopi, cum'è per fà u sucu o uvetta.

A storia di i tannini hè cumplessu, cù assai cumposti fenolichi diffirenti chì ponu cumminà per furmà tannini. Questi tannini ponu esse unichi, cum'è fiocchi di neve. Questu hè difficiule di determinà l'effettu chì ognunu averà nantu à u vinu. Tuttavia, tutti cuntribuiscenu à u gustu generale è a struttura di u vinu.

U gustu di tannini seccu è astringente è si sentenu specificamente nantu à u centru di a lingua è a parte frontale di a bocca. U tè neru senza zuccheru hè un grande esempiu di tannini quasi puri dissoluti in acqua. Alimenti cù un altu cuntenutu di tannini:

  • foglie di tè
  • Noci, Amanduli, altri noci cù cunchiglia
  • Cioccolata scura
  • Cannella, chiodi di garofano è altre spezie senza terra
  • More, melograni, uva è bacche di açaí
  • Fagioli rossi
  • A pelle di l'alivi, qualchì volta hè ancu in oliu d'aliva presente

Tanini cum'è antioxidante

I vignaghjoli piacenu ancu i tannini perchè agiscenu cum'è un antioxidante naturali per prutege u vinu. Questu hè veramente un mutivu impurtante perchè certa vini rossi cum'è Merlot en Cabarnet Sauvignon pò durà anni. Questi vini anu ancu grandi benefici per a salute per l'omu! L'unicu inconveniente di i tannini hè chì ponu dà a ghjente un mal di testa. Una bona manera di pruvà s'ellu hè propensu à i mal di testa di tannini hè di determinà se sustanzi simili chì sò forti in tannini, cum'è u chocolate scuru è u tè neru forte, anu u stessu effettu.

U tanninu prutege u vinu contru ogni tipu di battìri è impedisce à u vinu di andà male. Tanin hè un conservatore naturali. Questu permette u Vinu Rossu esse tenutu assai più longu cà vini bianchi. in vini bianchi sò spessu bassu in tannini, chì significa chì tù Vinu biancu tantu spessu ùn pò tene troppu longu. In cuntrastu à Vinu Rossu cuntene Vinu biancu assai più naturali acidi di vinu, cum'è Grasevina, Pinot Grigio, Gewürztraminer, Riesling, Chardonnay en Posip.

I reclami di tannini sò rari, di solitu avemu un malu di testa di vinu da u cunsumu troppu, ma s'ellu capisci chì soffre veramente di tannini allora hè megliu. Vinu biancu bevanda, chì hè assai bassa in tannini. Questu pò ancu risolve u vostru mal di testa causatu da i tannini!

missaghji 4

  1. piglià in prestito

    In quantu à i Tanini in u vinu. Aghju un rash quì nantu à a mo pelle

    1. Probabilmente avete una intolleranza à i tannini in u vinu.

  2. Oba De Beule

    Ehi, sapete cumu i tannini sò estratti da l'uva, essendu u prucessu?

    Questu seria un grande aiutu per a mo tesi

    Saluti curdiali
    Oba De Beule

    1. I tannini sò estratti da uva sfracicà l'uva è poi separà u sucu da i solidi. U sucu hè poi lasciatu à fermentà per un pezzu, sguassate i tannini da e buccia di uva. U pruduttu finitu hè un vinu cù un altu cuntenutu di tannini, chì dà à u vinu u so gustu è a bocca caratteristica.

Lascia un Audiolibro

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. U campi obligatori sò marcati com'è *

Spedizione Gratuita

Per tutti i ordini più di 60,-

Checkout 100% sicuru

iDeal, Bank Cash, Credit Card, PayPal, Klarna

Speditu u stessu ghjornu

Sè urdinatu prima di 16:00

30 ghjorni per cambià idea

Tastate u vinu in pace

Diventate un Connoisseur di Vini:

Riceve l'ultime nutizie di vinu direttamente in a vostra casella di posta! Ùn mancate micca l'aghjurnamenti esclusivi - iscrivite oghje!

Diventate un Connoisseur di Vini:

Riceve l'ultime nutizie di vinu direttamente in a vostra casella di posta! Ùn mancate micca l'aghjurnamenti esclusivi - iscrivite oghje!

 

Successu!

U scontu hè statu applicatu. Vi vede à u checkout.

Mettite u pruduttu in u vostru carrettu

Aghjunghjite u pruduttu à u carrettu per attivà u vostru scontu