Cumandatu prima di 16:00, speditu u stessu ghjornu - Ordini sopra à 65,- consegnatu gratuitamente

Vinu biancu seccu o vinu biancu dolce ?

Vinu biancu seccu : tuttu ciò chì ci vole à sapè

Una di e cose più parlate quandu si tratta di vinu hè s'ellu hè seccu Vinu biancu o un dolce Vinu biancu hè. Di solitu hè a prima dumanda fatta o a prima dichjarazione fatta. In particulare quandu si tratta di Vinu biancu va. Ma ciò chì hè un seccu Vinu biancu precisamente?

Parechje persone preferanu seccu Vinu biancu sopra à altri tipi di vinu. Vini cum'è Sauvignon Blanc, Pinot Grigio è Riesling seccu sò pruduciutu in u mondu sanu, è i bevitori di vinu li apprezzanu per i so sapori croccanti è a facilità cù quale ponu esse assuciati cù diversi platti. Pudete seccu tuttu l'annu Vinu biancu beie, ma un seccu Vinu biancu hè soprattuttu rinfrescante durante i mesi caldi di l'estiu. Cù tanti tipi di seccu Vinu biancu, ci hè sempre unu Vinu biancu chì si adatta à tutti i palati.

seccu Vinu biancu per definisce

ciò chì hè seccu Vinu biancu? In fatti hè un vinu chì ùn hè micca dolce, vale à dì a Vinu biancu cù pocu zuccheru in vinu. Se ùn avete micca familiarizatu cù u vinu hè fattu, basamente implica u zuccheru in u zuccaru di uva, a fermentazione è u levitu. Se un vignaghjolu ferma a fermentazione prima chì u levitu hà u tempu di masticà tuttu u zuccheru, u zuccheru ferma in u vinu.

Ovviamente, se u vignaghjolu lascia u levitu compie a so missione, u risultatu hè un seccu Vinu biancu o a vinu russu seccu hè. A volte una piccula quantità di zuccaru residuale pò esse in i vini bianchi secchi, ma hè abbastanza minimu chì u vinu ùn hà micca gustu dolce. U zuccaru residuale hè assai normale è hè abbastanza cumuni per avè zuccheri residuali in u biancu è in u biancu Vinu Rossu hè presente.

U vinu biancu hè un vinu chì hè fermentatu senza buccia. U culore pò esse giallu nuvole, giallu-verde o giallu-oru. Hè pruduciutu da a fermentazione alcohòlica di a polpa incolore di uva, chì pò avè una pelle di ogni culore. U vinu biancu hè statu da almenu 4000 anni. È trà tutti sti sfarenti tippi di vini bianchi, ci sò sempre caratteristiche diverse.

zucchero in seccu Vinu biancu

L'uva di u vinu hà varii gradi di zuccaru naturali, secondu a varietà (u tipu d'uva), in quale tempu di a staghjoni l'uva hè stata cugliera è u livellu di cuncentrazione di i succhi. Duranti u prucessu di fermentazione, u levitu cunvertisce i zuccheri da u zuccaru d'uva in alcolu. Quandu a maiò parte di u zuccheru hè cunvertitu è ​​u zuccaru residuale hè menu di un percentu di u vulume di vinu (quattru grammi di zuccaru per litru), u Vinu Rossu of Vinu biancu cunzidiratu seccu.

I vini pò ancu esse cunsideratu semi-seccu s'ellu cuntene un zuccaru residuale di 12 g/l. I vini cù un cuntenutu di zuccaru più altu sò classificati cum'è micca secchi Vinu biancu o vinu seccu cunsideratu ma cum'è, semi-dolce o vinu dolce.

Dolce è fruttatu sò dui termini chì sò spessu cunfunditi in a terminologia di u vinu. Un vinu di fruttu ùn hè micca necessariu un vinu dolce, è u biancu più seccu o Vinu Rossu pò ancu avè parechje caratteristiche di frutti. U fruttu di un vinu ùn hè micca necessariu di descriverà a dulcezza di u vinu, ma piuttostu e so proprietà di fruttu.

Per esempiu, Riesling pò tastà cum'è pomi, o Sauvignon Blanc pò avè sapori di uva spina. Ma u listessu Riesling pò esse dolce è seccu Vinu biancu esse. Questu hè tutale dipende da i zuccheri residuali in u vinu. U menu di zuccaru residuale cuntene un vinu, menu calori chì u vinu hà. Questi vini sò poi etichettati cum'è secchi Vinu biancu.

Vini bianchi secchi croccanti?

Chì ghjè un seccu croccante Vinu biancu? In fattu, un vinu "croccante" si riferisce à u so caratteru rinfrescante, chì hè duvuta à l'acidità di u vinu. Un vinu frescu lascia a bocca rinfrescata, purificata è pò ancu esse ligeramente acidica. Ùn sò micca vini pesanti o assai frutti. Andate per un Sauvignon Blanc, Pinot GrigioRiesling seccu, Posip o ancu un Assyrtiko grecu.

Vinu assai seccu

Una assai secca Vinu biancu cuntene menu di 4 g/l di zuccaru residuale. Per quessa, anu una caratteristica secca è croccante chì li rende perfetti per l'amatori di u vinu seccu.

Posip


De Posip (po-ship) uva hè una di e più antiche varietà di uva in l'Europa Meridionale. Hè unu di i più famosi vini bianchi secchi di Croazia. U Posip vene da l'isula croata di Korčula. U cumplessu aromaticu di u Posip uva hè assai ricca è attrattiva. Ha qualcosa di fresche note di Sauvignon di ritagli di erba e di miscele di uva spina / uva spina con un tocco di agrumi e frutta continentale, oltre a note minerali. U gustu hè frescu cù un cuntenutu alcolu più altu è cuntene una bona cobertura di l'acidi necessarii.

U prufilu aromaticu di Posip L'uva hè assai influenzata da a fermentazione chì li dà un aroma tostu, ma pò ancu cuntene note d'erbe mediterranee. U successu di u Posip hè principarmenti duvuta à i frutti cunfitti fruttati, soprattuttu agrumi, è qualchì volta secchi. Posip hè un veru seccu croatu Vinu biancu è hà un gustu è un aroma intensu.

Questa uva bianca hè una di e pochi uva chì resiste à a fillossera (puceronu di l'uva) è cresce sempre nantu à u so propiu portainnescu postu chì hè stata piantata in i terreni sabbiosi di Korčula. Grazie à e so caratteristiche di qualità, hè ghjustu cusì Posip oggi si trova proprio accanto ai cosiddetti “super uve” come il Sauvignon Blanc, ChardonnayPinots, Riesling, ecc.

Sauvignon Blanc

Questu hè unu di i vini più secchi è croccanti, facendu un superstar per sipping o cucina. Stu vinu magre è pulitu hè spessu erbaceu o grassy cun acidità equilibrata è frutti sottumessi. Sauvignon Blanc hè cultivatu in u mondu sanu. I zoni di crescita impurtanti include Bordeaux in Francia, Nova Zelanda, Valle di Loire, Sudafrica, Austria, California, ma hè ancu bè rapprisintatu in Croazia.

Grk Bijeli

Grk Bijeli o Grk hè una varietà di uva bianca è si trova principalmente in u paese di Lumbarda in l'isula di Korčula in Croazia. Hè usatu per asciucà Vinu biancu fà. U terminu "grk" hè derivatu da a parolla amara (in croatu "gorko". Hè seccu Vinu biancu da Croazia, altu in acidu, ligeramente aromaticu, cù note di pinu è sali marini.

U Grvigna hà solu fiori femine. Per assicurà a polinizazione, deve esse piantatu cù una altra varietà di uva cù fiori maschili, cù una proporzione di circa 10-20 per centu, di solitu. Plavac Mali. Inoltre, u vinu Grk hè ancu cumminatu cù altre varietà di uva per dà più corpu.

albarino

Pronunciatu al-buh-reen-yo, stu vinu spagnolu seccu hà aromi brillanti acidi è rinfrescanti di agrumi è note ligeramente salate. Hè diliziosu cù i frutti di mare chì sò abbundanti in a cucina spagnola. U portughese u chjamanu Alvarinho.

Chardonnay

A regione di Borgogna di Francia hè cunnisciuta per u so eccellente Chardonnay- i vini. In fattu, Chablis da Francia hè un vinu croccante è magre fattu solu da uva. I vini di sta regione sò ricchi di aromi di mela, frutti tropicali, agrumi è silex. I vini di u Novu Munnu, cum'è a California è u Statu di Washington, sò invechjati in novu quercia è tendenu à esse tostati cù sapori di vaniglia. L'assenza di quercia in Chardonnay hà un impattu significativu nantu à i profili di gustu. Senza quercia, emergenu note tropicali brillanti. Cù quercia, i sapori di vaniglia tostati tendenu à duminà.

Muscadet

Pronunciatu musk-uh-day, sta luce Vinu biancu hè estremamente seccu. Muscadet hè fattu da uva Melon de Bourgogne è ùn deve esse cunfunditu cù i vini Muscat o Moscato, chì sò generalmente nè secchi nè semi-dolci. Invece, Muscadet hè aspro, piccante è diliziosu cù note agrumate è minerali. Stu vinu vene da a valle di a Loira.

torrontes

Torrontés (torr-on-tez) hè un vinu chì diventa sempre più populari. Truverete assai esempi diliziosi da i paesi sudamericani, in particulare l'Argentina. Hè un aromaticu Vinu biancu, chì significa chì u vinu hè particularmente aromaticu. In bocca scoprerete note di pesca è agrumi, cù una acidità brillanti è note fiurali.

Vinu semi-seccu

A meza secca Vinu biancu o a mità vinu russu seccu pò cuntene sin'à 12 g/l di zuccaru residuale. Questu hè di solitu un pocu più dolce di quelli assai secchi Vinu biancu, ma micca cusì dolce chì i vini sò classificati cum'è completamente secchi Vinu biancu o cum'è un vinu di dessert.

Graševina


Graševina hè un frescu seccu Vinu biancu cun un ligeru aroma piacevule è un gustu di meli è mela. U più populari è u più ubriacu vinu da Croazia. Oltre à esse a varietà di uva più largamente piantata in Croazia, Graševina ancu i più ricercati Vinu biancu. A regione di Slavonia hè quasi un sinonimu di sta varietà, induve Graševina mostra i migliori risultati.

Graševina Il s'agit d'un cépage à vendange tardive et, dans le style le plus simple jeune et frais, il aura un caractère essentiellement fruité et floral avec une acidité croquante et une teneur moyenne en alcool. Hè eccellente cum'è un bonu principiu di pranzu, cum'è una bevanda d'aperitivu fridda è cum'è un aghjuntu à l'alimenti estivi cum'è cozze, ostriche, insalate è, sicuru, salumi è furmagli.

Pinot Grigio / Pinot Gris


In Italia stu vinu hè chjamatu Pinot Grigio. In Croazia diventa vinu Pinot Sivi chjamatu. In altrò, in particulare in l'Oregon è in Francia, i vini fatti da a stessa uva sò chjamati Pinot Gris. In Germania hè chjamatu Grauburgunder. Pinot Gris d'Alsazia, Francia hè un dolce Vinu biancu è di solitu ùn si mette in a categuria secca Vinu biancu. seccu Pinot Grigio / I vini Gris sò ligeri, croccanti è fruttati cù note minerali o agrumate. Pinot Grigio U stilu talianu hè generalmente a versione fresca è minerale di questu seccu Vinu biancumentri u stilu Pinot Gris francese hè fruttatu è seccu.

Pinot Blanco

Pinot Blanc hè una mutazione genetica di Pinot Noir. In Croazia si chjama Pinot Bijeli. Il s'agit toutefois d'un cépage blanc cultivé dans des régions comme l'Allemagne, l'Autriche, l'Italie et l'Alsace, la France et la Croatie. Havi profili di gustu simili cum'è Chardonnay, creendu vini mi-corsi à corpi cù l'acidità picante è note di mela è amandula.

Riesling


Un'altra uva di vinu chì prospera in i climi più freschi di Germania, Croazia orientale è Alsazia, Riesling (ree-sling) pò esse un seccu o dolce. Vinu biancu sò. I vini di Riesling secchi anu aromi di minirali, frutti di petra è pomi. Pudete ancu truvà esempi di Rieslings secchi da u Novu Munnu cum'è Oregon è California.

Bogdanusa

Bogdanuša hè una varietà di uva bianca, chì hè principarmenti cultivata in l'isula croata di Hvar, induve hè urigginatu in a pianura di Stari Grad. I vini di questa uva sò generalmente vini bianchi secchi cù un culore giallu verdu à doru è da 12% alcolu.

Bogdanuša hè una varietà di uva à altu rendiment. U nome significa "rigalu da u celu", è i vini di Bogdanuša ghjucanu un rolu impurtante in i festivali religiosi di Croazia. Hè generalmente usatu per fà vini ghjovani da varietà chì sò relativamente bassu in alcolu. Inoltre, stu vinu hè spessu usatu cum'è cuvée (blend) vinu, soprattuttu Posip è Gr.

viognier

Viognier (vee-oh-nee) hè una uva aromatica. In i vini francesi di Côte-Rôtie, i vignaghjoli mischianu ancu un pocu di Viognier cù u Syrah per aghjunghje un aroma seducente cù un nasu di agrumi. Hè una uva francese chì cresce in pupularità in u mondu per i so forti aromi profumati è sapori di pesche è chèvrefeuille.

Malvasia d'Istria

Malvasia hè u nome cumunu per una quantità di variità diverse o rilativi cultivate da l'abitanti di e regioni viticole di u Mediterraniu dapoi i tempi antichi. A malvasia hè cultivata ancu in l'Isule Canarie di Spagna, l'Azores portughese è in u cuntinente di sti paesi. Hè pruduciutu ancu fora di Croazia in Francia, Slovenia, Montenegro, Albania, California è Grecia. Sicondu parechji, u nome vene veramente da a Grecia. Tuttavia, in Croazia ci sò dui tipi di Malvasia: Malvasia d'Istria è Malvasia di Dubrovnik.

A malvasia d'Istria hè secca Vinu biancu cù trà 11,5 è 13,5% alcolu. I cunnoscitori u descrizanu cum'è un vinu pienu, tondu è armuniosu cù un grande potenziale aromaticu fruttatu è fiurali. L'aroma specificu ricorda l'aroma di i fiori d'acacia, mentre chì i sapori di frutti predominanti sò generalmente quelli di mela, prugna è albicocca. U vinu maturu hà un toccu d'amandula amara.

L'uva Istarska Malvazija produce vini bianchi cù sapori generalmente di frutta a nocciola di pesca, albicocca è mela. Hè soprattuttu un vinu frescu, minerale ma forte cù un aroma è un gustu persistente. Malvazija Istarska (Malvasia Istriana) hè oghji ricunnisciuta cum'è una di e più impurtanti varietà native croate. L'uva piccula è culurita dà un vini bianchi freschi è vivaci ma caratteristici. Ideale per i ghjorni caldi d'estate.

Gewürztraminer


    A Germania è l'Alsazia sò spicializati in questu biancu piccante è aromaticu. In Croazia stu vinu hè chjamatu Traminac o Traminac Mirisavi. Ci sò ancu boni vini di Nova Zelanda, Oregon è California. Micca tutti Gewürztraminers (guh-vurtz-tra-mee-nehr) sò un seccu Vinu biancu. Questa uva hè ancu populari in una versione più dolce di a cugliera tardiva. Sè vo circate un seccu Vinu biancu di u Gewürztraminers, sceglite una versione tedesca trocken o halbtrocken o a versione croata longu u Danubiu. Aspettate note fiurali, erbe è agrumate in stu vinu. Ùn vogliu micca seccu Gewürztraminer ma qualcosa di spiciali, pudete puru andà per un vinu di dessert, o un vinu di ghiaccio da u Gewürztraminer per elettu.

    Maraština

    Maraština (cunnisciutu ancu Malvasia Lunga Bianca) hè una varietà di uva a buccia ligera cultivata longu a costa in a regione Primorska di Croazia, induve hè aduprata per fà una varietà di stili, cumprese seccu. Vinu biancu, ma dinù vini dolci è spumanti.

    Gruner Veltliner

    L'Austria hè spicializata in stu vinu di culore di pesca cù sfumature di pimenta è spezia. Una volta chì l'uva hè cugliera quandu sò menu maturi, l'agrumi - soprattuttu calce - hè u gustu predominante. A più tardi in a stagione, l'uva hè cugliera, i menu agrumi truverete in u vinu, è l'uva matura rende vini cù note di pesche. Questa uva urigginaria austriaca pò ancu esse truvata in Croazia, soprattuttu in u nordu-est di Croazia, longu u fiume Danubiu, l'uva face bè.

    Champagne è spumante

    U Champagne (è i vini spumanti fora di Francia) hè ancu un tipu di seccu Vinu biancu. Per u champagne è u vinu spumante, hè ancu più cunfusu per via di a terminologia. A cunfusione hè in realtà in i termini "Brut" è "Extra Dry". Brut hè in realtà u più seccu di i dui, chì pare stranu datu chì Extra Dry - per via di u terminu - pare esse u più seccu, ma ùn hè micca. Brut hà livelli di zuccaru trà 0-1,5 per centu. Extra dry hè in qualchì locu trà 1,2 è 2,4 per centu. U terminu Brut hè veramente corrottu francese per brutale, è si riferisce à u nivellu di zuccaru. Straneru, ma cose più strane sò state fatte in l'industria di u vinu ! Mentre chì parechji champagne sò secchi, a regione hà u so propiu puntu di dolcezza. Una panoramica di i diversi tipi di champagne secchi:

    • Extra Brut hà menu di 0,6 per centu di zuccaru residuale è hè garantitu a seccu Vinu biancu.
    • Brut cuntene menu di 1,5 per centu di zuccaru residuale.
    • Extra Sec hà 1,2 per centu à 2 per centu. Hè un vinu semi-seccu.
    • Sec hà 1,7 per centu à 3,5 per centu di zuccaru residuale.
    • Demi-Sec cuntene 3,3 per centu à 5 per centu di zuccaru residuale.
    • Doux cuntene 5 per centu o più di zuccaru residuale.

    Chì vini sò cunsiderate secchi?

    Ogni vinu trà 0 è 1,3 per centu di zuccaru residuale hè cunsideratu "secu". Una gran parte di i vini rossi è bianchi chì ùn sò micca cunsiderati vini di postre ùn sò micca etichettati cù u terminu "seccu". In fatti, ùn ci hè micca esigenza legale per dichjarà u percentuale di zuccaru residuale nantu à l'etichetta. Se ti piace a vostra buttiglia preferita Chardonnay of Cabernet Sauvignon Ùn pudete micca sapè esattamente quale hè u nivellu di zuccaru residuale, ma pudete scumesse chì serà u vinu seccu.

    Altri paesi

    In parechji paesi di vinu, guasi e stesse regule s'applicanu in quantu i vini sò cunsiderati secchi. Per un vinu di tavulinu è i buttigli di vinu (più prezzu) da u supermercatu, u terminu "secu" spessu ùn serà micca nantu à l'etichetta. Riesling è Gewürztraminer pò esse generalmente seccu o dolce in parechji paesi (salvo chì ùn si parla di vini più dolci specifichi cum'è Sauternes o Muscats). Tuttavia, in Germania anu termini per u so Riesling chì significanu seccu, seccu, dolce è dopu unu per super dolce:

    • Kabinett hè u livellu più bassu di dolcezza
    • Spätlese significa asciutta o tardiva
    • Auslese chì hè ancu più dolce
    • Berenauslese hè assai dolce
    • Trockenbeerenauslese hè assai dolce, cum'è u meli

    In Croazia, quasi tutte e buttigli di vinu cù a classa di qualità "Kvalitetno vino" è "Vrhunsko vino" indicanu s'ellu hè vinu seccu o vinu dolce. Questu hè spessu micca applicabile à i buttigli più prezzu di vinu di tavola. U vinu di a tavola hè chjamatu "stolno vino" in Croazia. Una panoramica cù i significati in croatu:

    Etichetta nantu à a buttiglia di vinu

    Avà e cose diventanu un pocu più cunfusu quandu cumprate varietà di vinu chì pò esse "secu", "semi-seccu", "semi-dolce" è "dolce". Sè vo site un fan di Riesling è Gewürztraminer, tandu hè utile à guardà l'etichetta per verificà s'ellu hè vinu dolce o vinu seccu. Se cumprate unu di sti vini, pudete vede qualcosa marcatu "secu" o ancu qualcosa cù u nivellu di zuccaru residuale specificu.

    Cumbinazione di vini

    Pronti à pruvà alcuni grandi accoppiamenti di vini bianchi secchi? Mantene in mente i seguenti, ancu s'ellu ùn ci hè micca regule duru è veloci, pudete aduprà cum'è regule di u pulgaru:

    • I vini bianchi secchi croccanti, cum'è u Sauvignon Blanc, si marianu bè cù platti leggeri è brillanti, cum'è u flétan di pesciu citronu.
    • Sauvignon Blanc hè ancu u vinu ideale per cunghjuntà cù una insalata, verdura. Ma ancu cù note forti di erbe, in particulare aneto o basilica.
    • Vini di quercia cù sapori tostati mentre li mette Chardonnay s'accoppia bè cù cibi ricchi è grassi, cum'è aragosta cù salsa di burro o fettuccine Alfredo.
    • croccante Vinu biancu cum'è Riesling, Torrontés, Viognier o Gewürztraminer mantene bè à l'alimenti piccante, cum'è l'alimentu asiaticu.
    • U champagne è i vini bianchi spumanti si scontranu bè cù cibi salati o umami.
    • Un biancu fruttatu cum'è u Pinot Gris travaglia cù l'alimenti delicati, cum'è i molluschi.
    • L'Albariño, cù u so gustu sali sottile, hè assai gustoso cù u pesciu crudu cum'è u sashami.

    A cucina cù u vinu

    Parechje ricette ùn specificanu micca a varietà specifica di vinu, ma invece chjamanu un "seccu" Vinu biancu". Allora chì vinu duvete aduprà?

    • Aduprate un vinu cù un gustu intensu, cum'è a Posip o un seccu Chardonnay. Un vermouth sec ou un sherry sec dans des sauces et des ragoûts beurrés ou crémeux comme les fettuccine Alfredo ou le risotto aux champignons.
    • Cumminazione per Bogdanuša è Graševina include stufatu di frutti di mare (brodet), calamar salinu è pepite, panini di tacchino.
    • Grk Bijeli hè megliu cumminatu cù cozze cotte cù erbe fresche o lupu di mare cottu cù risotti.
    • Aduprate un vinu di tonalità più ligera per i platti sapori più ligeri, cum'è una salsa beurre blanc o un risotto di verdura di primavera. Pinot Gris hè una bona scelta quì.
    • A Malvasia d'Istria hè faciule da cumminà cù una varietà di platti, cusì pensate à tuttu, da insalate à platti di pollo o pasta.
    • Per i frutti di mare, cunzidira un biancu agru è seccu cù note d'agrumi cum'è Albariño.
    • Per i platti chì preferanu i sapori di erbe o vegetali o chì sò assai ligeri. Allora sceglite un seccu piccante Vinu biancu cum'è u Gewürztraminer.

    Propiu Vinu biancu truvà

    Ùn lasciate micca intimidatu da u terminu "seccu". Ancu se seccu Vinu biancu ùn hè micca dolce, a maiò parte sò assai accessibili. Sò soprattuttu diliziosi quandu sò rinfriscati à a temperatura ghjusta. È megliu quandu sirvutu cù platti chì cumplementanu i so sapori è aromi. Sè site novu à u vinu, cercate cunsiglii esperti da u staffu di u ristorante, cuntattateci o leghje u nostru articulu "Chì ghjè u megliu vinu per un bevitore di vinu principiante?".

    En Vinu Rossu chè ?

    Ci sò parechji tippi diffirenti Vinu Rossu, ma alcuni di i più populari sò Cabernet Sauvignon, Blaufränkisch / Frankovka, Merlot, Plavac Mali, Teran en Pinot Noir. Cabernet Sauvignon hè un vinu corsu cù un aroma di more è ribes. Merlot hè un vinu più dolce è fruttatu, mentri pinot noir un vinu ligeru cù sapori di ciliegia è fragole. Qualunque sia a vostra preferenza, ci hè sicuru d'esse unu Vinu Rossu chì ti piace !

    Lascia un Audiolibro

    U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. U campi obligatori sò marcati com'è *

    Spedizione Gratuita

    Per tutti i ordini più di 60,-

    Checkout 100% sicuru

    iDeal, Bank Cash, Credit Card, PayPal, Klarna

    Speditu u stessu ghjornu

    Sè urdinatu prima di 16:00

    30 ghjorni per cambià idea

    Tastate u vinu in pace

    Diventate un Connoisseur di Vini:

    Riceve l'ultime nutizie di vinu direttamente in a vostra casella di posta! Ùn mancate micca l'aghjurnamenti esclusivi - iscrivite oghje!

    Diventate un Connoisseur di Vini:

    Riceve l'ultime nutizie di vinu direttamente in a vostra casella di posta! Ùn mancate micca l'aghjurnamenti esclusivi - iscrivite oghje!

     

    Successu!

    U scontu hè statu applicatu. Vi vede à u checkout.

    Mettite u pruduttu in u vostru carrettu

    Aghjunghjite u pruduttu à u carrettu per attivà u vostru scontu