Cumandatu prima di 16:00, speditu u stessu ghjornu - Ordini sopra à 65,- consegnatu gratuitamente

Uva di vinu biancu da Croazia

I vini bianchi croati più populari

I vini bianchi più populari in Croazia sò Posip, Graševina, grk, Vugava, Škrlet, Istarska malvazija† E mentre chì alcune di e variità indigene di vinu biancu croatu sò listate quì sottu, ci sò assai più, postu chì sò stimati per esse più di 130 varietà di vinu indigene in Croazia. Ma quale di sti vini bianchi cunnosci digià ?

Posip

Posip hè una uva nativa croata chì hè stata scuperta accidentalmente in l'isula Korcula. Ancu s'ellu hè cultivatu in altre regioni di Dalmatian, a uva hè sempre largamente cultivata Korcula è ottene u megliu risultati in i vigneti intornu à i paesi di Smokvica è Čara.

I migliori versioni di PosipA varietà serà piena è armoniosa cù un equilibriu perfettu trà l'alcohol è l'acidità. Sò generalmente gialli d'oru cù aromi fruttati di albicocca, amanduli, erbe mediterranee, fichi è agrumi. Posipi vini si scontranu perfettamente cù a maiò parte di i platti di Dalmati, in particulare i pesci è i molluschi, mentre chì a versione invechjata in rovere s'accorda bè cù polpi o vitelli.

Hè ancu bè cù u furmagliu è i salumi. Posip era a prima uva bianca di Croazia cù una origine giugrafica prutetta.

Graševina

Graševina hè u nome croatu per una varietà di l'Europa Centrale di Welshriesling (cunnisciutu ancu cum'è Laški rizling , Olaszrizling , Riesling Italico) chì ùn hè micca nativu di u paese, ma dà i megliu risultati in Croazia.

Hè ancu u principale uva croata per Vinu biancu, cum'è cunta un quartu di tuttu viti chì ci sò piantati. Graševina hè carattarizatu da aromi piacevuli, fruttati è fiurali, acidità vivace, retrogustu ligeramente amaru, pienezza è armunia.

I vini vanno da spumanti, seccu (freschi, ma ancu di quercia) à perle semi-dolci è tardi. Questi vini sò assai versatili, cusì hè pussibule cunghjuntà cù ogni cursu in una sola cena.

Pinot Sivi / Pinot Grigio / Pinot gris

Pinot Sivi hè a variante croata di u Pinot Grigio, canusciutu macari comu Pinot gris en Grauburgunder, hè una varietà di uva bianca chì si crede chì hè stata urigginata in Borgogna, ma l'uva hà dimustratu un putenziale maravigghiusu in a Croazia cuntinentale, com'è u risultatu, sta uva hè soprattuttu piantata in a regione croata di Slavonia è hà pruduttu grandi vini.

Sò densi è cuncentrati, cù note tipiche di fiori bianchi, meli, ginger, albicocca, limoni, spezie è spezie. seccu fruttu. I vini sò generalmente seccu cù qualchi varietà off-secca. Di solitu sò pieni è vanu bè cù pollame, uccelli di caccia è porcu.

In u profumu note fiurali di fiore, frutti bianchi d'agrumi è pera. Una bocca ricca, piena di note di frutta matura, frutti tropicali cum'è note di ananas. Cù una ricchezza di erbe mediterranee. U finale hè minerale, longu è pienu.

Traminac / Gewürztraminer

    Traminac hè un nome croatu per un altru di i favori di l'Europa Centrale Vinu biancu, a varietà cunnisciuta in alimanu cum'è Gewürztraminer. U nome di a variità vene da un nome di un paese in u Tirol di u Sudu, a parte di lingua tedesca di l'Italia sittintriunali chjamata Tramin, ma sfurtunatamenti ùn pudemu micca veramente dì d'induve vene a varietà urigginariamente.

    Hè una storia genetica longa è cumplicata, in più cumplicata da u fattu chì a genetica di sta varietà hè estremamente cumplicata è assai guerri sò stati cummattiti in a regione, è in u passatu stu vinu era simplicemente chjamatu Traminer, questu nome hè a fini di u 19u. cambiatu à Gewürztraminer. "Gewürz" significa spezia o perfume, cusì vi dà una idea di ciò chì hè veramente u vinu.

    Duranti a longa storia di sta uva in Auropa hè stata diffusa in tuttu u cuntinente, è assai più tardi ancu trasferitu à u novu mondu di u vinu. In Croazia, stu vinu hè principalmente fattu in a regione Erdut è Ilok grazia à e boni cundizioni climatichi è u terrenu fertili longu u Danubiu, sta uva hè bè.

    Hè un vinu extra-aromaticu, cù un bouquet di rosi, litchi è frutti di passione, è hè qualchì volta chjamatu "u vinu femminile" in Croazia. Si pò beie da sè stessu, cum'è l'aperitivu, ma pò ancu esse cumminatu cù pranzi più grassi, cum'è foie gras, furmagli fini è dolci fini.

    Istarska malvazija

    Istarska malvazija hè una varietà indigena di uva bianca croata cultivata principalmente in Istria, induve hè principalmente utilizatu in a pruduzzione di variità. Questi vini gastronomichi sò tipicamente freschi è fruttati, cù note minerali è aromi di mela verde, acacia è albicocca.

    Mentre a maiò parte di e variità sò goduti ghjovani, certi pruduttori maturanu per periodi prolongati in quercia, vasi d'acacia o anfore per pruduce espressioni ligeramente diffirenti. malvazija-vini sò bè ​​cù pesci bianchi, altri tipi di frutti di mare, ma ancu cù diversi platti preparati cù a tartufa bianca d'Istria.

    eccettu in Istria l'uva hè ancu cultivata in alcune parti di a Slovenia è a regione italiana di Friuli-Venezia Giulia.

    Škrlet

    Škrlet hè cunsideratu una uva bianca nativa croata. Ancu l'urìggini sò sempre scunnisciuti, sta uva di maturazione tardiva hè stata citata prima in scrittura in u 1856. Hè cultivatu principarmenti in Pokuplje è Moslavina è dà megliu risultati nantu à i versanti miridiunali chì ricevenu abbastanza sole in tuttu l'annu. Da Škrlet hè generalmente fattu un vinu ghjovanu frescu è frescu, carattarizatu da u so culore giallu chjaru cù sfumature verdi tipiche.

    Tipicamente mostra note fiurali è fruttate di mele verdi, pere è prugne gialli, chì cumplementanu l'acidità brillanti. U vinu s'accompagna bè cù piatti leggeri cum'è i pesci d'acqua dolce, a pasta o i primi piatti à base di pollame. Curiosamente, u nome di l'uva vene da a parolla tedesca scharlach (scarlatina), per via di i punti rossi tipici chì appariscenu occasionalmente nantu à u vigna per apparisce.

    Grecu / Grk Bijeli

    gr o Grk bijeli hè una uva nativa croata di l'isula Korcula chì hè principalmente usatu in a pruduzzione di vini bianchi secchi. L'uva raramente dà un altu rendiment è hè cultivatu soprattuttu in terreni sabbiosi chì circundanu a cità di Lumbarda.

    Siccomu u nome Grk si traduce cum'è grecu, hè statu longu cridutu chì l'uva avia l'urighjini in Grecia, ma studii recenti contraddianu sta idea è dichjaranu Crljenak Kaštelanski cum'è l'unicu vicinu à sta uva croata rara è unica.

    Inoltre, a parola g rk pò esse tradutta apprussimatamente cum'è amara - una suttile acidezza hè una caratteristica cumuni truvata in i vini Grk. A maiò parte di i vini Grk sò minerali è aromatichi, cù sfumature piccante è un bonu equilibriu trà l'acidità è i zuccheri. Curiosamente, l'uva Grk hà solu parte di u funziunamentu femminile, chì significa chì deve esse piantatu cù altre varietà di uva.

    In Lumbarda hè di solitu usatu inseme cù Plavac mali cultivatu. I vini di Grk sò bè ​​cù pesci bianchi è molluschi, sicuru, ma ponu ancu bè cù risotti, piatti di pasta è furmagliu invechjatu.

    Maraština

    Ancu s'ellu era presumitu chì Maraština hè una uva nativa croata, a ricerca hà dimustratu chì hè strettamente ligata à Malvasia del Chianti. Maraština hè megliu cunnisciutu com'è Rukatac in certi parti di Croazia. Tuttavia, sta uva di maturazione tardiva hè largamente cultivata in a regione croata Dalmatia, in particulare l'area intornu à Šibenik è l'isule di Hvar, Lastovo, Pelješac è Korcula.

    Mararaština hè stata utilizata principarmenti cum'è uva blend per fà vintage vinu, ma hè statu dimustratu pocu tempu per esse una uva eccellente in a pruduzzione di vini varietali. Questi vini facili da bere sò generalmente fruttati è fragranti cù aromi di seccu frutti è meli. Sò bè cù carne bianca, frutti di mare, pesci, risotti è furmagliu.

    L'uva hè ancu usata in a pruduzzione di u vinu croatu di postre Prošek.

    Muškat Momjanski

    Muškat Momjanski hè un vinu d'origine protetta prodotta vicinu à Momjan in Istria. I vini sò fatti da una varietà Muscat, esattamente una varietà di Muscat Blanc à Petits Grains. A combinazione unica di u microclima è a terra intornu à Momjan hè stata particularmente adattata per u cultivo di Muscat.

    Si crede chì a uva hè stata purtata da l'Italia in l'anni 1200 è adattatu in tutta a storia è hà acquistatu u so caratteru distintivu. I vini fatti in a regione sò ricchi è aromatici è ponu varià da u giallu pallidu à l'oru. L'uva hè aduprata in a pruduzzione di vini secchi fiurali è fruttati è vini di postre più intensi, chì di solitu mostranu aromi di uvetta, fichi secchi è meli.

    Questi vini ponu ancu esse etichettati cum'è vinu d'archiviu (arhivsko vino) s'ellu sò stati invechjati per almenu cinque anni. Muškat momjanskii vini sò megliu serviti friddi. Puderanu esse guditi cum'è un aperitivu è sò bè ​​cù i dolci di frutta, in particulare i pasti, pudding è strudels.

    Vugava

    Vugava hè una uva nativa croata chì vene da una piccula isula di Vis. Cultivata esclusivamente in l'isula, a varietà matura prima in u clima caldu di u Mediterraniu è si sviluppa nantu à u terroir terrazza intornu à Komiža. nantu Vugava I vini basati sò gialli d'oru, freschi è aromatici.

    L'acidità hè tipicamente bassu, u cuntenutu alcolu hè altu è i vini anu generalmente un altu cuntenutu di zuccaru. L'aroma ricorda i frutti maturi, l'albicocca, i pesche è u meli, à volte cù note di agrumi è spezie. Vugava hà una longa storia nantu à l'isula è si crede chì hè statu purtatu da l'antichi grechi.

    In più di variità è mischii bianchi, l'uva hè stata utilizata ancu in prošek - vinu di dessert dalmatianu fattu cù baga secca. Vugava era raramente usatu in i vini in massa. Ancu s'ellu hè raru, hè sempre statu cunnisciutu com'è uva croata di alta qualità, premium. Vugavai vini si scontranu megliu cù a cucina lucale.

    Sò bè cù i frutti di mare, cumpresi i molluschi è i pesci bianchi, ma sò ancu bè cù l'aviculture, l'insalate, i frutti freschi è u furmagliu di pecura o capra.

    Žlahtina

    Žlahtina hè una varietà di uva indigena croata chì hè cultivata quasi solu in l'isula di Krk, principarmenti intornu à Vrbnik. L'uva hè aduprata in a pruduzzione di vini bianchi ligeri è rinfrescanti destinati à esse guditi ghjovani.

    Di solitu mostranu aromi fiurali è agrumati cumplementati da note minerali è acidità equilibrata. Žlahtina s'accorda bè cù i casgi di pecura, i pesci è i frutti di mare, ma ancu cù a carne bianca è l'agnellu. U nome žlahtina vene da a parola slava žlahten, chì si traduce cum'è preziosa o nobile, possibbilmente indicà l'impurtanza di l'uva in i tempi antichi.

    Debit

    Debit hè una uva bianca a maturazione tardiva chì si crede nativa di u norduDalmatia. Hè principarmenti utilizatu in i vini di variità ligera di ogni ghjornu o cum'è uva blend, generalmente cumminata cù altre varietà regiunale. I megliu espressioni di Debit venenu da e regioni vini di Promina è Drniš. À u principiu di u XXu seculu Debit un cépage prisé, mais qui a lentement perdu son statut prestigieux et vers le début des années XNUMX, il s'agissait principalement d'une maceration prolongée, qui donnait des vins blancs peu impressionnants et insuffisants.

    À a mità di l'anni XNUMX, parechji pruduttori rinunziò à a macerazione longa è cuminciaru à pruduce vini bianchi vivaci è aromatici cù una acidità brillanti è un caratteru minerale distintivu. A cugliera tardi Debitl'uva sò spessu usate in vini di dessert ricchi è cuncentrati, mentre chì certi pruduttori anu vistu ancu u putenziale di l'uva per pruduce vini spumanti eccezziunali. On pense encore que l'uva est originaire de Croatie, bien que le nom alternatif Puljižanac - traduit à peu près par une personne d'Apuglia - pourrait suggérer l'origine italienne.

    Debit i vini s'accordanu bè cù l'agnellu o i piatti di pisci.

    Bratkovina Biancu

    Bratkovina Bijela, a volte ancu Bratkovina Chjamatu Blatska, hè cunsideratu una varietà indigena di l'isula Korcula. Ancu s'ellu ùn hè ancu pussibule di determinà l'urìgine esatta di sta uva, u fattu chì u cruciamentu spontaneu di Bratkovina Bijela è Zlatarica Blatska hà risultatu Posip è chì sti trè variità sò guasi sclusivamente ligati à l'isula Korcula. Questi fatti sustene dunque l'assunzione chì u Bratkovina Bijela hè di Korčla.

    Hè un vinu fritte chì hè eccellente cù piatti di pesci è frutti di mare cum'è a specialità dalmata brudet è altri pesci è molluschi, ma ancu cù i piatti di verdura è pasta. Bratkovina Bijela soddisferà ancu i più raffinati amanti di u vinu.

    Zlatarica

    Zlatarica hè una vera varietà di uva nativa croata. Hè cunnisciutu ancu da i sinonimi Zlatarica Bijela, Zlataritza è Zlatharitza. Sicondu l'analisi di DNA realizatu in u 2002, hè un genitore di a razza Posip. Stu vinu ùn deve esse cunfunditu cù i genetically different Zlatarica Varietà di Vrgorska.

    Zlatarica hè quasi scurdatu Vinu biancu da Croazia. Ma l'ultime hè lentamente diventendu più populari è più famosi. In l'ultimi anni, u Zlatarica Hè per quessa chì hè fattu una spezia di rimonta. Hè un frescu Vinu biancu è hè qualchì volta mischju cù altri tipi di croatu Vinu biancu.

    Hè un vinu chì va bè cù gamberetti, sushi è zuppa di verdura.

    malvazija dubrovacka

    Hè statu longu cunsideratu una varietà lucale di a regione di Dubrovnik, ma ricerche scientifiche recenti anu dimustratu chì hè un membru di una grande famiglia di Malvasia mediterranea, chì
    pò ancu esse truvatu in parechji altri paesi cum'è l'Italia è a Spagna. In Croazia hè stata pruvata per esse una di e variità più antichi, postu chì u nome hè statu citatu in i ducumenti di u 14u seculu da a Republica di Dubrovnik. a so cultura oghje hè stata limitata à una zona stretta di Dubrovnik è Konavli. Per via di a so forma, cù un grappulu scioltu è una buccia spessa di uva, hè adattatu per a produzzione di Prošek tradiziunale - vinu dolce fatta da uva semi-secca.

    Custruisce facilmente un altu cuntenutu di zuccaru, cusì i vini dolci di Malvasija sò assai dolci è assai forti à u stessu tempu. L'aromi sò attrattivi, da note di meli, sopra agrumi cunfitti, mischii di licore cù fichi secchi è noci.

    Kujundžuša

    L'origine di Kujundžuša hè scunnisciutu, ma hè cunsideratu cum'è una varietà lucale. Sicondu a tradizione, hè statu chjamatu dopu à una parolla turca (oru) chì discrivia u culore d'oru di l'uva in u stadiu maturu, è currispundenu dopu à l'altru, dopu à u nome di a famiglia di Kujundžić, cum'è unu di i so primi pruduttori. Hè cultivatu solu in a subregione di Dalmatinska Zagora, intornu à a cità di Imotski.

    Mi piace Žlahtina Il produit des vins doux et d'une acidité plus douce, donc son caractère doux le rend facile à boire et très apprécié dans sa région d'origine, où la représentation du vignoble atteint 90 %. L'aroma hè discretu, cù: tracce di frutti morbidi mischiati cù quelli dolci minirali. Un gustu lisu, cù alcolu chì varieghja da 11% à 12% è una acidità micca eccessivamente prominente.

    Riesling

    Riesling (Rajnsky Rizling) hè una varietà chì hè stata adattata à u clima tedescu chilly durante seculi è ottene u megliu risultati in tali o un clima simili. Tuttavia, hè un fattu chì, cum'è cù Chardonnay, pussede a pruprietà di una adattabilità eccellente à altre cundizioni geoclimatiche totalmente diverse.

    In quelli parti di Croazia cù un clima più fresche, a resistenza di u vigna valutatu à bassu temperature, chì facilmente tollerà l'occurrence sempre più rara di a temperatura invernale finu à minus 20 ° C. U rendiment hè da moderatu à altu sicondu parechji fatturi, soprattuttu geografichi.

    Un annu normale in cundizioni cuntinentali croate pò facilmente ghjunghje à 10.000 XNUMX litri per ettari. Riesling hà a capacità unica di ottene un altu cuntenutu di zuccaru in uva matura, mantenendu una acidità assai alta, spessu finu à 15 grammi per litru. Per via di questu trattu è di sicuru u so aroma raffinatu, hè una varietà quasi ideale per tutti i tipi di predicati, è una cugliera tardiva seria un minimu desideratu.

    Trè stili ponu esse truvati in Croazia. Unu hè un vinu assai ligeru, rinfrescante è pocu acidu, generalmente u risultatu di u tempu di cugliera regulare in e regioni sittintriunali. Da i parti occidentali di a Croazia cuntinentale hè ligera è rinfrescante, da u livante hè maturu è forte.

    Sauvignon Blanc / Sauvignon Bijelis

    Sauvignon hè cultivatu principarmenti in Croazia cuntinentale, induve hè rapprisintatu in tutte e subregioni, ma hè ancu cultivatu cù successu in Croazia custiera, in particulare in Istria.

    In e regioni cuntinentali si trasforma in vinu per sè stessu, senza mischjà cù altre variità, in a maiò parte di i casi hè destinatu à u cunsumu rapidu, mentre chì una minurità di qualità megliu vinificate in una manera chì esige una maturazione più corta o più longa.

    Il arrive rarement à des tonneaux de bois (barriques), surtout dans la sous-région slave, mais il donne aussi des résultats intéressants puisqu'il conserve avec succès le caractère rafraîchissant de l'arôme d'uva spina, d'herbe fraîchement coupée, de sureau et de notes minérales. freschezza, succosa è dolcezza di u gustu, l'ancora principale.

    I Sauvignon Blancs croati sò spessu ricchi di aroma di sambuco.

    Pušipel / Moslavac

    Pušipel of Moslavac hè una varietà di uva bianca cultivata in a regione croata più sittintriunali di Međimurje. Hè una uva internaziunale chì si trova ancu in Tokaji (Furmint), Slovenia (Šipon) è Austria (Mosler) in Ungheria.

    L'uva hè principarmenti utilizata per i vini bianchi secchi, ma pò ancu pruduce stili di dessert d'alta qualità è spumante. Vini secchi fatti da Pušipel sò gialli chjaru, minerali, freschi, ligeri è faciuli à beie. Di solitu anu note fruttate è agrumate chì ricordanu di mela verde, limone è calce.

    L'acidità hè moderata o alta, mentre chì u cuntenutu alcolu hè generalmente bassu. Questi vini sò bè ​​cù i platti diffirenti. Puderanu esse cumminati cù piccati leggeri è snacks o cù specialità regionali più pesanti. U primu documentu scrittu di Pušipel data di a prima mità di u XIXmu seculu.

    Hè stata cumunimenti chjamata Moslavec o Šipon è u so potenziale pienu hè stata largamente trascurata. L'uva hà risuscitatu à a prominenza cù una strategia di marca chì emerge in l'anni 2000. I vignaghjoli muderni anu utilizatu u megliu viti, hà sceltu u nome Pušipel e tecniche di vinificazione migliorate Pušipel per esse rinominatu cum'è uva di punta di Međimurje capace di pruduce vini di qualità eccellente.

    Prč

    Prč hè un vinu biancu seccu di qualità da i vigneti di Hvar cù un gustu specificu. Hè un seccu Vinu biancu cù u gustu caratteristicu pruduciutu da a varietà rara di uva muscadina autoctona Prč. Hè pruduciutu à mezu à Dalmatia da u cultivar autoctono Hvar Muscat in u locu Sućuraj. Hè un veru vinu isulanu. U vinu hè di culore giallu d'oru, hà un gustu intensu, fermu è aromi specifichi di noce moscata.

    A vinificazione principia cù a trasfurmazioni di uve selezziunate manualmente in una pressa pneumatica sottu fermentazione cuntrullata è dopu in fermentazione malolattica 16-18 gradi. Prima di imbottiglia, stu vinu hè spessu invechjatu per un minimu di dodici mesi per ottene l'aroma di gustu specificu.

    Questu Vinu biancu hè ideale per cunghjuntà cù piatti leggeri cum'è carne bianca è pesce.

    Cetinka

    Cetinka hè una varietà bianca nativa croata. Hè cultivatu principalmente nantu à Korcula. Hà un truss maturu hè grande à assai grande, pesa da 200 à 3000 g. A foglia di u Cetinka hè piramidale o cunica cù duie à trè ali pendenti, hà steli racemi lunghi à compacti, longu è spessi.

    I bacchi maturi sò di grandezza media, tondi à ovoidi, culore giallu verdu è ambra nantu à u sole. A pelle hè suave, opaca è hà una carne succosa è acida. U Cetinka hè spessu cultivatu nantu à a terra umida è dà alti rendimenti di qualità media. Dà una qualità megliu in pusizioni ben esposti è cundizioni microclimatiche più calde.

    In generale prospera in tutti i tipi di terra, ancu s'ellu prefiere un terrenu fertili, caldu è permeable à l'acqua. Hè una varietà di a regione climatica di u Mediterraniu.

    U gustu di u vinu hè chjaru è rinfrescante è u culore hè giallu verdu. Contene circa 12% alcolu è circa 5 g/l d'acidu tartaricu tutale. A resistenza à u mildiu pulveru è u mildiu hè moderatu è debule contr'à Botrytis. A salsiccia di vinu ancu assai spessu cum'è vintage vinu usatu pi fari vinu mischjà.

    Chardonnay

    Chardonnay hè naturalmente pienu è dolce è hà pocu acidità. Questa varietà di uva ùn hà micca u stessu gustu in ogni locu, ancu s'ellu hè cultivatu in tuttu u mondu. L'uva piglia i sapori di u locu duv'elli crescenu. Eppuru ci hè una sumiglianza trà tutti chardonnay vini. Anu sempre furnisce una sensazione dolce in bocca.

    Hè una uva faciule chì si trova in tuttu u mondu. A varietà di uva s'adatta facilmente à u clima è a terra induve cresce. Il s'agit d'un cépage à maturité précoce qui donne des résultats excellents à la fois en conditions fraîches et chaudes. I vini di un clima frescu sò freschi, cum'è mela è cuntenenu agrumi è alta acidità. E regioni più cálide dà un vinu in quale predomina u pesche, u melone, l'ananas è l'agrumi.

    A forza di sta varietà di uva hè chì pò pruduce belli vini in ogni clima. U stilu di chardonnayU vinu pò dunque differisce enormamente per regione: da nutty, pesante è grassu à tingly frescu è pocu fiurali o esoticu. Per via di sta diversità, stu vinu ùn sarà mai annoiatu. Hè sempre un gustu diversu! Grazie à sti pruprietà spiciali, si pò truvà in ogni paese di vinu.

    Jarbola

    Jarbola hè un veru autenticu tipu di vinu biancu croatu chì si trova principalmente in a regione di Kvarner. A foglia matura di sta uva hè di grandezza media. U cluster hè medium in size, cònicu, compactu. I bacchi maturi sò di grandezza media, tondi, culore verde-giallu. U petiole hè mediu longu è verde. I bastoni sò longu, forti, di culore avellana. I bacchi di u jarbola sò di lunghezza corta o media.

    Grazie à l'analisi di DNA estensiva in u 2003, hè statu stabilitu chì u Jarbola hè una vera varietà di uva bianca croata. Sin'à tandu era una uva bianca quasi estinta. L'analisi di l'ADN hà dimustratu chì questa hè una varietà unica è hè una vera benedizzione chì hè stata ricunnisciuta in i vechji vigneti nantu à i pendii di Ćićarija. Di i vinti truvati viti u materiale vegetale hè statu fattu, dopu chì l'uva hà sviluppatu gradualmente Istria è Kvarner spargugliatu.

    Jarbola dà vini di bona qualità, pieni è freschi, cù un altu putenziale aromaticu è adatti à l'accoppiamentu. Hè rinfrescante, hà un culore giallu chjaru à traversu u quale passa u tintu verde, è un aroma fiurali fruttu cù cumpunenti di mela verde pronunzianu. U vinu hè fattu da uva chì hè assai simili à a vrhunsko vino.

    E i vini rossi ?

    Truvà ti Vinu biancu micca gustoso? Va bè! U Croatu Vinu Rossu hà una longa è ricca tradizione chì risale à l'antichi coloni grechi chì piantavanu vigneti longu a costa dalmata. L'Imperu Rumanu hà pigliatu più tardi è espansione sti vigneti, è certi di i vini più belli di Croazia sò stati beie da nimu altru ch'è l'imperatore Dioclezianu stessu.

    Oghje, i vini croati anu una sperienza di rinascimentu cum'è più è più persone scopre i vini rossi diliziosi chì stu bellu paese hà da offre.

    Ci sò parechje varietà diverse in Croazia Vinu Rossu pruduciutu, chì varieghja da luce è fruttatu à pienu è robustu. Certi di i tipi più populari sò Plavac Mali, Cabernet Sauvignon, Blaufränkisch / Frankovka, Merlot, Teran en Zinfandel.

    Lascia un Audiolibro

    U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. U campi obligatori sò marcati com'è *

    Spedizione Gratuita

    Per tutti i ordini più di 60,-

    Checkout 100% sicuru

    iDeal, Bank Cash, Credit Card, PayPal, Klarna

    Speditu u stessu ghjornu

    Sè urdinatu prima di 16:00

    30 ghjorni per cambià idea

    Tastate u vinu in pace

    Diventate un Connoisseur di Vini:

    Riceve l'ultime nutizie di vinu direttamente in a vostra casella di posta! Ùn mancate micca l'aghjurnamenti esclusivi - iscrivite oghje!

    Diventate un Connoisseur di Vini:

    Riceve l'ultime nutizie di vinu direttamente in a vostra casella di posta! Ùn mancate micca l'aghjurnamenti esclusivi - iscrivite oghje!

     

    Successu!

    U scontu hè statu applicatu. Vi vede à u checkout.

    Mettite u pruduttu in u vostru carrettu

    Aghjunghjite u pruduttu à u carrettu per attivà u vostru scontu