U vinu vene in diversi culori, da u biancu à u russu rosatu. Tutti issi vini sò fatti da u sucu di uva fermentatu, ma cumu questu prucessu pruduce culori cusì diffirenti?
U culore di u vinu hè determinatu da u tipu di uva utilizata è u prucessu di vinificazione. I vini bianchi sò generalmente fatti cù uva bianca, mentri i vini rossi è rosati sò fatti cù uva rossa.
Inhoud
U prucessu di fermentazione di l'uva
- U prezzu originale era: 11,99. 7, 99U prezzu attuale hè: 7,99. In carrello di compra
I buchi di uva rossa cuntenenu un pigmentu chjamatu antocianina, chì hè rispunsevule per u culore rossu caratteristicu di sti vini. Durante u prucessu di fermentazione, l'antocianina hè estratta da e buccia di uva è dà u so culore à u vinu.
I vini bianchi sò sottumessi à un prucessu di fermentazione sfarente induve e buccia sò sguassate per a fermentazione, risultatu in un vinu di culore più chjaru. I vini rosati sò fatti da a fermentazione di l'uva rossa cù a buccia ancora sopra, ma per un periudu di tempu più brevi di quellu chì hè adupratu per a pruduzzione di vini rosati. Vinu Rossu. Stu tempu di fermentazione più brevi permette di estrazione di menu antociani da e buccia di uva, risultatu in un vinu cù una sfumatura rosa.
U culore di u vinu pò ancu esse affettatu da u prucessu di invechjamentu, cunnisciutu ancu invechjatu u vinu. U vinu invechjatu in botti di rovere assumerà spessu un culore d'oru o ambra per via di a presenza di tannini in u legnu. I vini chì ùn sò micca stati invechjati in botti ponu esse sottumessi à un altru prucessu di invechjamentu induve sò esposti à l'ossigenu, chì pò ancu cambià u culore. Per esempiu, i vini bianchi ponu diventà più gialli cù u tempu, mentri vini rossi pò diventà più marrone.
Allora u tipu di uva, u prucessu di vinificazione è u prucessu di invechjamentu cuntribuiscenu à u culore di u vinu. A prossima volta vi piace un vetru di vinu piglià un mumentu per apprezzà tutti i fatturi implicati in a creazione di u culore unicu.
a buccia di uva
- U prezzu originale era: 11,18. 8, 49U prezzu attuale hè: 8,49. In carrello di compra
Om vini rossi vini rossi e rosati rosatu u vinu deve esse fattu da uva buccia negra. Queste pelle deve esse guardatu cuntattu stà cù u sucu.
Se u sucu hè estrattu è a pelle hè immediatamente eliminata, hè pussibule Vinu biancu per fà da uva negra - Champagne hè un esempiu famosu di un vinu fattu cusì. In pratica, però, quasi tutti vini bianchi fatta da uva a buccia bianca.
U tipu di uva utilizatu
U culore di u vinu hè determinatu da u tipu d'uva utilizatu, è ancu da a durata di u tempu in u sucu cuntattu hè cù a cunchiglia. U vinu biancu hè fattu da uva verde, mentri Vinu Rossu hè fatta da uva rossa o nera. U zuccaru incolore di uva sfracicata cumencia à turnà giallu-marrone quandu espunutu à l'ossigenu, è stu prucessu hè acceleratu da a presenza di antociani in i buchi di uva.
I vini rossi piglianu u so culore per longu tempu cuntattu cù a pelle, chì assicura più ossigenazione è dunque un sviluppu di culore più profundo. I vini bianchi sò generalmente solu per un pocu tempu cuntattu cù e buccia, impediscendu di sviluppà un culore profundo.
L'influenza di un vignaghjolu
Cù a creazione di Vinu biancu i buccia di uva è i graneddi sò generalmente eliminati prima di a fermentazione. U liquidu chjaru è zuccheru hè dopu fermentatu Vinu biancu. U culore di u vinu hè determinatu da u tempu di a pelle cuntattu hè cù u suchju è da u tipu d'uva utilizatu. I vini bianchi ponu varià di culore da u giallu paglia pallidu à u giallu, mentri vini rossi di solitu ambra o viola.
U culore di u vinu hè determinatu da i metudi di u vignaghjolu durante a fermentazione. Più longu hè a buccia di uva cuntattu sò cù u sucu, u più profondu serà u culore. A temperatura è u tempu ghjucanu ancu un rolu in a determinazione di u culore finali è u cuntenutu di tannini di u vinu.
U culore di u vinu hè determinatu da u tempu in u sucu di uva cuntattu hè cù i buccia di uva. Sì u sucu in cuntattu vene cù e buccia, u vinu diventa biancu. Se u sucu hè lasciatu per un bellu pezzu cuntattu hè cù i peddi, u vinu diventa rossu.
Analizà u culore di vinu cum'è un prufessore
- U prezzu originale era: 19,98. 13, 99U prezzu attuale hè: 13,99. In carrello di compra
Quandu si tratta di u culore di vinu, parechji fatturi entranu in ghjocu. U più impurtante hè a varietà di uva utilizata - ogni tipu d'uva pruduce vinu cù una tonalità distinta. Per esempiu, i vini rossi sò fatti da uva di culore scuru cum'è Cabernet Sauvignon en Pinot Noir, mentri vini bianchi sò generalmente fatti da uva di culore più chjaru cum'è Chardonnay e Sauvignon Blanc.
Altri fattori chì ponu influenzà u culore di u vinu includenu u gradu d'oxidazione (esposizione à l'ossigenu), a durata di u tempu chì u vinu hè statu invechjatu, è s'ellu hè statu filtratu o micca. In generale, i vini più ghjovani tendenu à esse più brillanti in culore, mentri i vini più vechji tendenu à avè un tonalità più intensa è più profonda.
Aduprate i seguenti cunsiglii per evaluà l'aspettu di u vostru vinu:
- Mantene u vinu à un angolo di 45 ° à una superficia bianca (per esempiu, un pezzu di carta). Questu avete aiutu à ghjudicà megliu u culore è l'intensità.
- Verificate u sedimentu nantu à u fondu di u vetru. Questu hè soprattuttu cumunu in i vini più vechji è pò causà chì u vinu diventa nuvoloso o opaco.
- Nota a chiarezza di u vinu. Un vinu cù una bona clarità deve esse liberu di particeddi o nebbia, mentre chì un vinu cù poca clarità pò esse nuvole o pocu chjaru.
Differenza in regioni
- U prezzu originale era: 9,99. 5, 99U prezzu attuale hè: 5,99. In carrello di compra
Diversi rigioni pruducenu vinu cù caratteristiche diffirenti, è queste caratteristiche ponu esse usate per determinà u culore di u vinu. Per esempiu, i vini di e regioni più fresche sò generalmente più chjaru di culore, mentri i vini di e regioni più calde tendenu à esse più scuri. U tipu di uva utilizata pò ancu influenzà u culore di u vinu, cum'è uva rossa Vinu Rossu pruduzzione è uva bianca Vinu biancu.
Infine, u prucessu di anziane pò ancu influenzà u culore di vinu, cum'è vini bianchi di solitu diventanu più d'oru cù l'età, mentri vini rossi di solitu diventanu più brique in culore rossu cum'è età.
Dunque, per riassume, u culore di u vinu hè determinatu da a regione in quale hè pruduttu, u tipu di uva utilizata è u prucessu di invechjamentu. E regioni più fresche pruduceranu vini più ligeri, mentre chì e regioni più calde pruduceranu vini più scuri. Uva rossa sarà Vinu Rossu pruduce, mentri uva bianca Vinu biancu pruducerà. È infine sarà vini bianchi di solitu diventanu più d'oru cù l'età, mentri vini rossi di solitu diventanu più brique in culore rossu cum'è età.
A diferenza in i tonalità di culore di un vinu
Pacchettu di vinu cum'è un pacchettu di prova
U prezzu originale era: 43,99. 25, 98U prezzu attuale hè: 25,98. In carrello di compra
Diversi culori di vinu ponu esse determinati da i buchi di uva. Sè assistite à una degustazione di vinu, vi vede chì e diverse prufundità è culori sò chjaramente visibili. Per d 'altra banda, u culore di un vechju vinu pò esse cambiatu cù l'età. In ogni casu, a prima apparizione di ogni vinu novu fattu hè guasi sanu influenzatu da a buccia di uva.
A paragunà i culori di i vini pò esse divertenti è informative, sia in una degustazione formale di vinu o in modu informale chì pruvate diversi vini cù l'amichi. Pruvate à nutà e sferenze in a prufundità è u culore trà i diversi tipi di vinu.
U culore di u vinu hè determinatu da i pigmenti in a pelle di uva. Questi pigmenti sò chjamati antociani è ponu varià in u culore da u rosa pallidu à u viole profundo. A quantità di antocianina in a pelle di uva determina quantu culore hè estrattu da l'uva durante a fermentazione.
I vini bianchi sò fatti da uva a carne bianca è queste uve cuntenenu assai pocu antociani. U culore di Vinu biancu hè largamente determinata da u tempu chì u sucu hè inunzatu durante a fermentazione cuntattu hè cù a cunchiglia. Chardonnay per esempiu, di solitu hà più tonalità d'oru o giallu, mentri Sauvignon blanc tende à esse più paglia pallida.
I vini rosati sò fatti cù una mistura di uva rossa è bianca, o limitati da u suchju in cuntattu per vene cù a pelle di uva rossa. U culore pò varià da u rosa chjaru à u fondu salmone, secondu a varietà di uva è a tecnica di vinificazione.
I vini rossi sò fatti di uva rossa, chì cuntenenu alti livelli di antociani. Più longu u sucu fermenta cuntattu cù e pelle, u più profondu serà u culore di u vinu. Certi variità di uva cumuni per Vinu Rossu sò Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir è Sangiovese.
U tipu di botti utilizati per l'invechjamentu ghjoca ancu un rolu in u culore finali di u vinu. barili fatti di quercia francese tendenu à aghjunghje una tonalità d'oru, mentri botti fatti di quercia americana ponu dà un tintu marrone o rossu. Infine, i vini invechjati in vasche d'acciaio inox conservanu i so culori brillanti è vibranti.
Croazia hè un paese cù una longa tradizione di vinu
Croazia hè un paese di diversità, è cusì hè u vinu. Più di 100 varietà di uva nativa sò cultivate in u paese, chì risultanu in una varietà ugualmente diversa di vini. A Croazia hè cunnisciuta per esse a casa di una quantità di cantine è vigneti eccellenti, chì producenu stili tradiziunali è muderni di vinu. Eccu trè di i vini croati più populari:
1. Graševina
- U prezzu originale era: 14,99. 8, 99U prezzu attuale hè: 8,99. In carrello di compra
Graševina hè una varietà di uva bianca chì hè largamente cultivata in Croazia, in particulare in a regione nord-occidentale Slavonia. Produce vini leggeri e freschi, con delicati aromi floreali e agrumati. Graševina hè spessu paragunatu à u talianu Pinot Grigio o Sauvignon Blanc è hè un eccellente accumpagnamentu per vis- e piatti di frutti di mare.
2. Plavac Mali
Plavac Mali hè una varietà di uva rossa nativa di Croazia. Hè u principale uva utilizata in a pruduzzioni di Dalmatian "Zinfandel", un pienu Vinu Rossu cù sapori intensi di frutti scuri. Plavac MaliI vini di solitu cuntenenu assai alcolu è sò bè cù piatti di carne cori.
3. Posip
- U prezzu originale era: 19,98. 13, 99U prezzu attuale hè: 13,99. In carrello di compra
Posip hè una varietà di uva di vinu biancu cultivatu in Croazia, induve hè aduprata per fà a luce vini bianchi per pruduce. L'uva hè cunnisciuta per u so altu acidità è hè spessu usatu in blends cù altre varietà di uva. U culore di PosipU vinu pò varià da u giallu paglia pallidu à u giallu, secondu u gradu di maturità. L'uva hè ancu usata per a pruduzzione di vinu spumante è vinu di postre.
4. malvazija dubrovacka
malvazija Dubrovačka hè una varietà di uva bianca cultivata in a regione di Dubrovnik in Croazia. Les vins qui en résultent sont mi-corsés et rafraîchissants acidi en aroma's di frutti di petra è meli. malvazija Dubrovačka va bè cù frutti di mare, pollame è furmagliu dolce.
Quessi sò solu alcuni di i numerosi vini croati eccellenti chì vale a pena spiegà. Allora a prossima volta chì vi sentite cum'è qualcosa di novu, assicuratevi di pruvà una di queste ceppi.
Conclusioni nantu à i culori di u vinu
Pacchettu di vinu cum'è un pacchettu di prova
U prezzu originale era: 84,98. 59, 99U prezzu attuale hè: 59,99. In carrello di compra
U culore di u vinu hè determinatu da a varietà di uva, u tempu di macerazione è u prucessu di produzzione. U fattore più impurtante hè a varietà di uva. I vini bianchi sò fatti di uva bianca, mentri vini rossi sò fatti da uva nera o blu.
U tempu di macerazione hè u tempu quandu i buccia di uva sò in cuntattu vene cù u sucu. Questu determina u culore di u vinu. U prucessu di pruduzzione hè ancu un fattore, cum'è certi vignaghjoli utilizanu una tecnica chjamata "sagnamentu" per cambià u culore di u vinu. vini rossi per sguassà.
I vini di Croazia sò trà i più belli è gustosi in u mondu. Allora s'è vo circate un vinu chì vi piacerà, assicuratevi di pruvà i vini croati !