Cumandatu prima di 16:00, speditu u stessu ghjornu - Ordini sopra à 65,- consegnatu gratuitamente

Cépage de vin, assemblage, assemblage, mélange, cuvée consiste à mélanger le vin pour obtenir des saveurs uniques

Perchè assemblage - cépage dà u vinu un gustu unicu

I vini sò generalmente mischiati per creà un grande prufilu di sapori da diverse botti, parcelle di vigna o varietà di uva. U vinu blending permette l'esperimentazione è a creatività, è pò pruduce sapori unichi chì ùn saria micca pussibule cun un vinu unicu.

Altri termini usati per stu prucessu sò, assemblea, cépage, vintage, mischjà, mischjà. In a maiò parte di i casi hè listessa, ancu s'ellu ci pò esse qualchì differenza in u significatu di sti terminologie per paese o regione.

L'arte di u mischju di vinu

L'arti di mischjà u vinu piglia anni (o una vita) per ammaistrà. I vignaghjoli maiò spessu usanu una cumminazione di analisi tecniche è gustu per creà a mistura perfetta. In ogni casu, i ricetti ponu esse aduprati solu una volta, postu chì u clima di l'annu crea diverse cundizioni chì cambianu a manera di a maturazione di uva è di vinu.

Stu prucessu iterativu di prucessu è errore pò piglià decine, se micca centinaie di tentativi prima di truvà a mistura perfetta. L'obiettivu hè di creà un vinu chì mostra e migliori caratteristiche di ogni varietà di uva utilizata. U blending permette à i vignaghjoli di sperimentà diversi sapori è aromaHè per creà un vinu unicu chì ùn pò micca esse replicatu in nudda parte. In ultimamente, hè l'abilità è a creatività di u blender chì determina u vinu.

 

L'assemblea / a pruduzzione di u vinu hè un prucessu cumplessu
L'assemblea / a pruduzzione di u vinu hè un prucessu cumplessu

Famosi mischi di vinu è perchè sò gustosi

Quandu si vede i mischi di vinu nantu à u mercatu oghje, vede i temi cumuni? Cabernet Sauvignon hè spessu mischju cù Merlot perchè sparte e stesse caratteristiche è inseme creanu un gustu più cumplessu. Se Syrah / Shiraz est souvent mélangé au grenache et au mourvèdre car ces deux cépages ajoutent des saveurs épicées et terreuses qui Syrah cumplementu bè.

U vinu blending hè una forma d'arti chì hè stata dipoi seculi. Cumminendu diversi tipi di uva, i vignaghjoli ponu creà sapori unichi chì ùn sarianu micca pussibule s'elli anu utilizatu solu una varietà di uva. U blending aiuta ancu à cumpensà ogni mancanza di certi varietà di uva. Per esempiu, se una vigna hà solu una piccula quantità di Merlotuva, u vignaghjolu pò mischjà cù elli Cabernet Sauvignon per creà un vinu più pienu.

Ogni vinu hè adattatu cum'è un vinu blend?

Ùn ci hè dui vini esattamente uguali, è questu hè soprattuttu veru quandu si tratta di mischjà diversi vini. Per creà un vinu varietale successu, hè impurtante cumminà i vini cumpatibili chì cumplementanu i sapori di l'altri.

Ùn sò micca tutti i vini sò adattati per u mischju, cusì i vignaghjoli facenu assai ricerche in e diverse proprietà prima di selezziunà cum'è un vinu blend. I vini mischiati sò fatti mischjendu diversi tipi di vinu. Questu pò esse fattu in diverse manere, secondu u tipu di vinu mischju.

Per esempiu, i vini rossi ponu esse mischiati Vinu biancu, o cù altre spezie vini rossi† I sfarenti tippi di vinu cuntribuiscenu ognunu cù i so sapori è e caratteristiche unichi à u mischju.

U vinu di blending hè una bella manera di creà una bevanda unica chì ùn si pò truvà in nudda parte. Hè ancu una bella manera di sperimentà diversi tipi di vinu è truvà novi preferiti.

Perchè certi mischii sò cusì bè inseme?

Hè tuttu di equilibriu. Quandu dui o più variità di uva sò cumminati, u risultatu finale deve esse un vinu lisu è faciule da beie, senza gustu chì domina l'altru.

U mischju di diversi tipi di uva permette à i vignaghjoli di creà vini chì sò veramente unichi è unichi terreru riflette a vigna induve sò stati cultivati.

Cumu hè fattu un vinu di cépage ?

A preparazione di una mistura di vinu hè un prucessu cumplessu chì piglia in contu e diverse varietà di uva è u terreru di a vigna. In a maiò parte di i casi, i vignaghjoli fermentanu diverse varietà di uva separatamente per pruduce u megliu vinu pussibule.

Solu dopu chì u vinu hè maturatu in botti o messi in vasche, u vignaghjolu principia à mischjà diversi vini. Stu prucessu passa in parte per u gustu è a struttura, ma ancu per l'olfattu / aroma di u vinu stessu. I sapori di levitu pò esse sopravviventi è impediscenu à u vignaghjolu di fà una valutazione precisa di u vinu.

I vignaghjoli anu da cunfidenza di i so sensi per u gustu è l'olfattu per creà un vinu chì hè equilibratu è savurosu. Diversi variità di uva sò generalmente megliu vinificate separatamente è mischjate dopu.

Questu permette à u vignaghjolu di creà un vinu specificu à u so gustu è stile. Dopu chì u vinu hè statu guardatu in botti (o cisterna), hè prestu per esse mischju. À questu puntu, i sapori di levitu pò esse abbastanti è hè difficiule d'utilizà u vostru sensu di l'olfattu.

À beie u vinu gustu è sente, però, u vignaghjolu pò avè una idea di ciò chì u vinu hà bisognu à equilibriu. Spessu aghjunghjenu più di una varietà di uva per ottene u gustu chì cercanu.

Una volta chì a mistura hè cumpleta, hè imbottigliata è spedita à i magazzini per i cunsumatori per cumprà. Hè impurtante di ricurdà chì micca tutti i vini sò destinati à esse mischiati - Port, per esempiu, hè un mischju di campu chì hè sempre fattu. Dunque, s'ellu si trova un vinu marcatu cum'è "blend", significa chì u vignaghjolu hà riunitu diverse varietà di uva per creà un prufilu di sapori unicu.

Un vinu blend / blend hè unicu ogni volta
Un vinu blend / blend hè unicu ogni volta

U vinu blend in classificazione di e regioni vinicole

Fighjendu parechje regioni di vinu classicu spicializati in u mischju di vinu, pudemu fà più amparà nantu à e tecniche muderne di assemblaggio di vinu.

Bordeaux, Francia

Una di e regioni vinicole più famose è rispettate per u blend hè Bordeaux, in Francia. Sta regione hè cunnisciuta per a so assemblea di Cabernet Sauvignon en Merlot† U stilu di blending di Bordeaux sfrutta i sapori unichi chì ogni varietà di uva porta u megliu. Cusì porta Cabernet Sauvignon forte tannini è struttura à l 'assemblea, mentri Merlot ricca di sapori di frutta è più dolce tannini implica. U megliu di i dui mondi quandu si tratta di assemblea di vinu.

Borgogna, Francia

Un'altra regione vinicola famosa per l'assemblaggio è la Borgogna, Francia. Sta regione hè cunnisciuta per u so Pinot Noir mischjà. U stilu di fusione di Borgogna prufitta di u prufilu di gustu unicu di Pinot Noir† Questa varietà di uva hà una larga varietà di profili di sapori, facendu u candidatu perfettu per a mistura. Attraversu diversi cloni è parcelle di vigna di Pinot Noir blending, i vignaghjoli ponu creà un vinu unicu cù strati di sapori.

Italia

A terza regione di vinu classicu à mischjà hè Italia. Stu paese hè casa di parechji w cunnisciuti per a regione hè a Francia. Thisaux, regioni d'ordeine, ognunu cù u so propiu stilu unicu di blending. Unu di i più famosi blends di vini italiani hè u Chianti Classico. Stu vinu hè un blend di Sangiovese è Cabernet Sauvignon uva. Par cepagé de Sauvdet en Cabernet Sauvignon, i vignaghjoli ponu creà un vinu cumplessu cù note di frutti scuri, erbe è spezie.

Spagna

I vini spagnoli sò tipici vini cepagé da diverse varietà di uva. Questu hè chì u clima è a terra in Spagna varieghja cusì largamente da a regione à a regione chì un cepagé di variità di uva hè spessu necessariu per creà un vinu cù u prufilu di gustu desideratu. In certi rigioni, cum'è a Rioja, quasi tutti i vini sò vini cepagé. Tuttavia, ci sò ancu certi rigioni, cum'è u Priorat, induve i vini monovarietà sò più cumuni. Indipendentemente da a regione, a maiò parte di i vini spagnoli sò cépages di diverse varietà di uva. Questu dà à i bevitori di vinu in Spagna una larga varietà di prufili di sapori per sceglie, facendu i vini spagnoli alcuni di i più interessanti è cumplessi in u mondu.

Croazia

Cum'è in Spagna, mischjà u vinu hè assai cumuni in Croazia. Questu hè chì u clima è a terra in Croazia sò assai diffirenti da a regione à a regione chì un cepagé di variità di uva hè spessu necessariu per creà un vinu cù u prufilu di gustu desideratu.

In certi rigioni, cum'è Istria, assai vini sò blends. Tuttavia, ci sò ancu certi rigioni, cum'è Dalmatia, induve i vini di una varietà sò più cumuni.

Indipendentemente da a regione, a maiò parte di i vini croati sò mischi di diverse varietà di uva. Questu dà à i bevitori di vinu in Croazia una larga varietà di prufili di sapori da sceglie, facendu i vini croati alcuni di i più interessanti è cumplessi in u mondu.

In a tradizione di u vinu Slavonia Data di l'VIII seculu, a regione hè oghje casa di più di 8 cantine. U Plavac Mali- l'uva hè sana Dalmatia en Istria cultivé, mais les vins de la Salvonia sont connus pour leur saveur intense et leur haute teneur en alcool. Alcuni di i vini più famosi da SlavoniaGrasevina, Frankovka, Gewürztraminer, Chardonnay en Riesling.

Portugallu

A maiò parte di a pruduzzioni di vinu in Portugallu hè dedicata à i vini assembalge. In fatti, parechji di i migliori vini di u paese sò u risultatu d'una mistura curretta di diverse varietà di uva. Questu permette à i vignaghjoli di creà un vinu unicu terreru di i so vigneti mentre risponde à e preferenze di i clienti.

De nombreux vins portugais sont fabriqués à partir d'un mélange de Touriga Nacional, Tinta Roriz et Castelão-Francês, ce qui donne un vin riche, corsé et épicé. aromaproduce.

In ogni casu, ci sò parechje altre varietà di uva chì ponu esse aduprate in blends, risultatu in una larga varietà di stili. I tecnichi di blending varienu da pruduttore à pruduttore, ma spessu implicanu a fermentazione di diversi succhi d'uva separatamente è poi mischjendu prima di imbottiglia.

Questu permette à u vignaghjolu di cuntrullà cù cura u caratteru di u vinu. Mentre chì parechji vini portoghesi sò esportati, ci sò ancu alcuni eccellenti mischii lucali chì valenu a pena pruvà.

I mischi di vini francesi classici

I mischi di vinu classicu francese sò u benchmark per tutti i mischi di vinu. Sti blends sò stati sviluppati annantu à un longu periodu di tempu in regioni storichi di vinu. U clima in questi spazii hè ideale per cultivà varietà di uva chì si adattanu bè l'una à l'altru. Hè per quessa chì vede Cabernet è Pinot Noir tantu spessu mischiati.

Mentre ùn hè micca intesu di truvà Cabernet cù altri vini di Pinot, hè sempre un pocu raru. Questu hè prubabilmente duvuta à a tradizione di mischjà i vini in queste regioni è à l'adattabilità di u clima per certe varietà di uva.

vino di Bordeaux Cépage

I mischii rossi da a regione di Bordeaux in Francia sò cunnisciuti cum'è mischi di Bordeaux. I cinque varietà di uva più populari utilizati in questi mischii sò Cabernet Sauvignon, MerlotCabernet Franc, Malbec è Petit Verdot.

  • Cabernet Sauvignon est un vin corsé avec un caractère épicé et une grande texture au milieu (tannini† Finisce nantu à una nota di quercia, facendu un vinu grossu è longu.
  • Merlot en Cabernet Sauvignon sò simili in parechje manere, ma i sapori un pocu più di ciliegia Merlot è più raffinata, in forma di cuscinu tannini cumpensà u caratteru piccante di e variità Cabernet.
  • Tuttavia, i vini di Bordeaux nantu à a "riva dritta" anu una predominanza di Merlot e Cabernet Franc. Le Cabernet Franc a un goût poivré qui peut être mélangé Merlot per aghjunghje cumplessità è una finitura dinamica.
  • Malbec hè una grande varietà per l'amatori di i sapori di frutti neri cù una finitura liscia è gustosa.
  • Petit Verdot hè spessu usatu in mischi per creà note fiurali, tannini è aghjunghje culore. Hè più comunmente utilizatu in regioni cù climi caldi, cum'è Spagna, Argentina è Australia.

vinu di Rhône cépage

  • Grenache, Syrah è Mourvèdre sò i principali vitigni in u blend Rhône. Questu Vinu Rossu s'ispira à u Rodanu Meridionale di Francia è pò cuntene sin'à 19 uve diverse, cumprese uva bianca.
  • Le grenache est un vin léger, fruité et avec une finale piquante. Hè perfetta per quelli chì volenu un vinu più fruttu senza tutta a pesantezza.
  • Syrah apporte au mélange des saveurs audacieuses de fruits noirs et de poivre noir charnu, ainsi que des couleurs profondes. A finitura più morbida aiuta à caccià una parte di u tingle in Grenache.
  • Le Mourvèdre est un vin robuste aux riches saveurs de fruits noirs et à un arrière-goût poivré. Hè perfetta per i platti di carne o tavule di furmagliu.
U vinu Melange hè fattu in diversi paesi per un gustu unicu
U vinu Melange hè fattu in diversi paesi per un gustu unicu

Differenzi regiunale in u mischju di vinu

I blends di vinu regiunale ponu esse truvati in tuttu u mondu. A Francia hè cunnisciuta per i so mischi unichi, ma altri paesi participanu ancu. Italia hà sviluppatu parechji mischii interessanti, cum'è Croazia, Spagna è Australia.

Ogni regione hà u so clima unicu è una varietà di varietà di uva, cusì ogni mischju hè sicuru d'esse diversu. Sè vo circate qualcosa di novu è unicu, pruvate un blend di vinu regiunale da altrò in u mondu invece di u vinu tradiziunale di cépage da Francia. Sarete maravigliatu di quantu hè bonu u vinu !

  • Vini Tuscani: I vini Super Tuscani sò fatti cù una mistura di Sangiovese, Merlot, Cabernet Sauvignon e/o Cabernet Franc. Questi vini sò cunnisciuti per i so sapori di frutti intensi è u so putenziale di invecchiamento graziosu.
  • Vinu Grecu Cepagé: U Grecu Rapsani Blend hè fattu cù uva chì cresce nantu à l'alti penditi sottu à u Monti Olimpu, cumpresu Xinomavro, Krasoto è Stravroto. Queste uva offrenu sapori di raspberry è di tomate seccu à u sole cun un altu tannini en acidità. U mischju porta frutti più tondi, più morbidi, prugna è un finale liscia. Qualchidunu crede chì Stravroto aghjunghjenu culore à u vinu.
  • Vinu di mistura portoghese: u mischju di Douro Tinto di u Portugallu hè a Vinu Rossu chì include tipicamente Touriga Franca, Touriga Nacional è Tinta Roriz (cunnisciutu ancu Tempranillo). Questi vini sò neri, fiurali è cioccolati da uva Touriga Nacional è uttene acidità e note saporite complesse per via dell'aggiunta di Tinta Roriz.
  • I vini di assemblea croata sò trà i più famosi in u mondu. Parechji di sti vini sò fatti da una mistura di dui o più varietà di uva differenti, chì li dà u so prufilu è u so caratteru unicu. Unipochi di i vini di mistura croate più populari sò Grasevina en Plavac Mali† Altri mischii populari sò Vrbnička Žlahtina, Posip en Moslavac. Sè vo circate una sperienza unica di bere di vinu, assicuratevi di pruvà alcuni di i famosi vini mischiati di Croazia!

Per cuncludi

Allora chì hè u verdict? I mischii di vinu valenu l'hype, o sò solu una moda passeggera? Dite a vostra! Lasciate un cumentu nantu à stu blog post è fateci sapè ciò chì pensate. A salute!

Lascia un Audiolibro

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. U campi obligatori sò marcati com'è *

Spedizione Gratuita

Per tutti i ordini più di 60,-

Checkout 100% sicuru

iDeal, Bank Cash, Credit Card, PayPal, Klarna

Speditu u stessu ghjornu

Sè urdinatu prima di 16:00

30 ghjorni per cambià idea

Tastate u vinu in pace

Diventate un Connoisseur di Vini:

Riceve l'ultime nutizie di vinu direttamente in a vostra casella di posta! Ùn mancate micca l'aghjurnamenti esclusivi - iscrivite oghje!

Diventate un Connoisseur di Vini:

Riceve l'ultime nutizie di vinu direttamente in a vostra casella di posta! Ùn mancate micca l'aghjurnamenti esclusivi - iscrivite oghje!

 

Successu!

U scontu hè statu applicatu. Vi vede à u checkout.

Mettite u pruduttu in u vostru carrettu

Aghjunghjite u pruduttu à u carrettu per attivà u vostru scontu