Dopu avè lettu sta guida di vinu avete acquistatu una prima cunniscenza pratica di i diversi tipi di vinu è abbastanza vocabulariu per cumprà è apre a vostra prima buttiglia seria. Vi insegneremu cumu beie u vinu cum'è principianti. È cun questu, cum'è principiante, pudete ancu impressiunà a vostra data cù a vostra cunniscenza di u vinu.
Amparate à beie vinu cum'è principiante hè intimidante
Ci sò decine di diversi tipi di vinu, ognunu cù i so platti ideali per abbinà. È dopu ci sò dolci di vinu - e persone chì descrizanu u sucu di uva fermentatu cum'è "untuoso".
Peccatu, perchè tutti dui Vinu biancu cà Vinu Rossu hè diliziosu. Cù una cunniscenza basica di i diversi tipi di vinu è u so gustu, pudete piglià un manghjatu ordinariu è rende straordinariu o trasfurmà un locu di riunione ordinariu in qualcosa veramente memorable. Hè dunque un mutivu assai bonu per amparà più nantu à i diversi vini è u gustu.
Amparate à beie u vinu principia per beie vinu gustu è à capisce
I studii anu dimustratu chì e descrizzioni più cumplessu di rossu è Vinu biancu fà chì i vini sò megliu. Intuitivamente questu hè sensu. Quandu avete più vocabulariu per discrive ciò chì percive, u vostru cervellu hè megliu capace di distingue i sapori più sottili.
Hè per quessa chì avemu riunitu una guida per i principianti à i diversi tipi di vinu chì delinea i principii di ciò chì face diversi vini diversi. Avemu ancu copre e descrizioni più impurtanti chì avete bisognu di sapè per ottene u massimu di u vinu chì beie.
Chì ci hè a diffarenza trà Vinu Rossu en Vinu biancu?
Va bè, probabilmente ùn avete micca bisognu d'aiutu per ricunnosce a Vinu biancu e unu Vinu Rossu. Sembranu diversi è certamenti un gustu diversu. Ma vale a pena capisce perchè parenu è gustu cusì diffirenti. U culprit in i dui casi: a buccia (pelle) è un pocu di qualcosa chì portanu à a festa chjamata tannini.
Ricurdativi di a parolla tanninu è ciò chì significa, perchè a ghjente di vinu parla assai di tannini. In corta, ci hè assai di cunsiderà si vulete amparà à beie vinu cum'è principiante.
Lingua, scontra tannini
Chì sò i tannini? Tanini sò una sustanza naturale in uva è altri frutti è piante (cum'è tè, per esempiu). U gustu di u tanninu hè spessu discrittu cum'è amara, chì causa una sensazione secca è tira in bocca. I tannini finiscinu in u vostru vinu quandu u viticultore lascia e buccia in u sucu di uva mentre fermenta.
Questu hè ancu cumu i vini piglianu u so culore. I vini chì anu pocu o nisun cuntattu di a pelle diventanu rosati o bianchi è anu assai menu tannini. I vini chì fermentanu cù e buccia per un bellu pezzu diventanu rossi cù un altu cuntenutu di tannini. Cum'è pudete imagine, i pelli di uva rossa anu più tannini cà i pelli di uva bianca.

Fun fact: pudete piglià un Vinu biancu uttene una uva rossa sguassate immediatamente a pelle da u sucu. Tuttu u culore vene da a buccia. Ancu l'uva rossa hè bianca in l'internu.
Taninu forma a spina di Vinu Rossu, è hè per quessa chì duvete avè un Vinu Rossu pò esse qualificatu cum'è "fermu" o "cuoio" o solu "amaru". Tannin furnisce ancu una texture Vinu Rossu, facendu si sente "liscia" è "soft" o "ruvida" è "duru". In generale, u più scuru u vinu, più tannini cuntene è u più "audace" u gustu.
Varietà di vini rossi populari: Cabernet Sauvignon, Plavac Mali, Blaufränkisch, Zweigelt, Merlot, Pinot NoirCabernet Franc, Malbec, Barbera, Sangiovese
Vinu biancu è acidi di vinu
U vinu biancu cuntene ancu tannini, ma micca abbastanza per fà un spettaculu. Avè invece vini bianchi una acidità più alta. Hè per quessa chì pudete dì chì un vinu hè "crisp" o "sharp". Or, s'ellu ùn ci hè micca abbastanza àcitu tartaricu, pudete aduprà a Vinu biancu pò esse chjamatu "limp" o "flat".
Varietà di vinu biancu populari: Chardonnay, Riesling, Grasevina, Posip, Sauvignon Blanc, Semillon, Moscato (Moscato Giallu), Pinot Grigio, Gewürztraminer
Soft rosatu vinu
Rosè u vinu hè di culore rosatu. Diventa cusì perchè hè paragunatu à Vinu Rossu relativamente corta cuntattu pò stà cù i buccia di uva rossa. Situatu nantu à u spettru trà rossu è biancu rosatu assai più vicinu à u latu di luce, cù relativamente pocu tannini.
Varietà di vinu rosé populari: Pinot Noir, Plavac Mali è Sangiovese
perchè possu Vinu Rossu ùn serve micca friddu?
Ùn ci hè micca lege contru à beie friddi Vinu Rossu, Ma ci hè un bellu mutivu perchè ùn deve micca, è dinò, sò i tannini. Tanini tendenu à u gustu amara quandu si friddi, vale à dì u più scuru vini rossi ùn tastà megliu quandu sò ghiacciati.
Per d 'altra banda, i vini bianchi è rosati, cù u so pocu cuntenutu di tannini, anu un gustu bellu à u friddu, ma assicuratevi di ùn avè micca troppu fretu, o vi manca assai di u gustu. Di sicuru, tuttu hè una questione di gustu. Certi pirsuni piacenu a so biera à a temperatura di l'ambienti è a so pizza fredda.
Cos'è la decantazione del vino?
Decanting wine significa versà lentamente u vinu da a buttiglia in un altru cuntainer, senza disturbà u sedimentu à u fondu. U vinu hè spessu decantatu in un vasu di vetru cù un collu faciule da versà. Esempii include u cignu, cornett, anatra è carafes standard, chì venenu in picculi, mediani è grandi.
Bastamente, significa trasfiriri (decanting) u cuntenutu di una buttiglia di vinu in un altru cuntainer (u decanter) prima di serve. Pò sembra stranu. Perchè parechji si dumandanu: cumu si pò versà u vinu da una canna à l'altru fà u gustu megliu? Ma travaglia. L'amatori di u vinu li piace à pusà per ore è discute i pro è i contra di decantare u vinu. Ma simu cunvinti, basatu annantu à a nostra sperienza cù l'apertura, a decantazione è... gustu di millaie di buttigli di vinu, chì una decantazione attenta pò migliurà assai u gustu di u vinu.
Cumu serve una buttiglia di vinu decantata?
Ancu s'è u vostru vinu hè avà in un decanter, assicuratevi di mantene a buttiglia originale è u tappu (o tappu à viti). Quandu serve u vinu à l'invitati, mette a buttiglia originale è u cork accantu à u vostru decanter di cristallu. L'etichetta informa i vostri invitati di ciò chì beie, mentre chì u sugheru serve cum'è un tappu in casu avete bisognu di versà u vinu in a buttiglia è salvà per più tardi.
Chì ghjè u vinu di dessert è u vinu spumante ?
I vini rossi, bianchi è rosati cù una forza alcolica in volumi di 14% o menu sò cunsiderati "vinu ligeru". Allora sti vini sò spessu micca spumanti o furtificati (vale à dì à quale l'alcolu hè statu aghjuntu).
U vinu di postre riceve u so nome perchè tende à esse più dolce è hè spessu bevutu dopu à manghjà. Di solitu, l'alcolu extra (spessu brandy) hè aghjuntu à un vinu di postre in modu chì pò mantene più di i so zuccheri naturali. I zuccheri sò spessu "persu" durante u prucessu di fermentazione.
Vini da dessert populari/vini fortificati: Prošek (da micca cunfundà cù Prosecco), Portu, Madeira, Vermouth, Sherry, Marsala
U vinu spumante hè un vinu cù una carbonatazione significativa, chì pò esse cum'è una parte naturali di u prucessu di fermentazione o per l'aghjunzione di diossidu di carbonu dopu a fermentazione. Quandu leghje etichette di vinu spumante, truverete ancu in termini chì indicanu quantu dolce o seccu hè.
Vini spumanti dai più secchi à i più dolci: Brut Nature, Extra Brut, Brut, Extra Dry / Extra Sec / Extra Seco, Dry / Sec / Seco, Demi-Sec / Semi-seco è Doux / Sweet / Dulce.
U vinu spumante hè fattu da una larga varietà di uva rossa è bianca. Champagne hè fattu da Chardonnay, Pinot Meunier è/o Pinot Noir.
Cumu discrìviri u gustu di u vinu
In breve: Vinu Rossu hè rossu perchè hè stata fermentata cù e pelli, chì li dà più tannini. U vinu biancu hà menu tannini è hè più acidu. I vini di dessert anu un cuntenutu di alcolu più altu è sò generalmente più dolci, è u vinu spumante hà bolle.
Facile, nò? Di sicuru micca. Stop à rossu è vini bianchi Saria cum'è finisce una discussione nantu à i veiculi in vitture è camioni. Se vulemu unisce u tipu di vinu chì ti piace à beie, avemu bisognu di ottene un pocu più specificu. Iè, questu significa chì avemu da parlà di ciò chì u gustu di u vinu.
Hè ciò chì i bevitori di vinu spessu si perdenu. Ùn ci pò esse nunda di più subjective à l'umanità chè u gustu, è pare un disastru da u principiu per truvà un locu cumunu quandu si tratta di vinu. Ma malgradu a pletora di descrizzioni per u vinu chì truverete, ci sò uni pochi di termini chì significanu quasi a stessa cosa per tutti. Amparate à beie vinu cum'è un principiante ùn succede micca da a notte.
Chì sò i quattru descrizzioni principali di vinu?
- dolcezza. Ùn hà bisognu di spiegazione. U cuntrariu di dolce hè seccu. Un vinu pò ancu esse semi-seccu o quasi seccu (vale à dì solu un pizzicu di dolcezza).
- acidità. Avemu digià parlatu di quessa. L'acidità hè un grande prublema per questu vini bianchi, è li rende rinfrescanti è croccanti (o "acidi" s'ellu hè esageratu). Un'acidità più bassa face un gustu di vinu "grassu".
- Taninu. Avemu digià cupertu un altru. Hè tuttu nantu à i tannini in fronte Vinu Rossu. I vini cù un altu cuntenutu di tannini dà una sensazione astringente in bocca, forse ancu amara è inchiostra. I vini cù tannini più bassi sò lisci è morbidi, è sicondu u vostru gustu, più bevibili.
- Corpu. Questu si riferisce à u "pesu" percepitu è a viscosità di u vinu. Un vin corsé se sentira épais et couvrira les parois du verre en tourbillonnant. Un vinu ligeru hè quasi cum'è l'acqua. Un vinu di corsu mediu hè in un locu trà.
- Ci hè una quinta cosa chì deve tene in mente quandu discrive u vinu: u gustu. A cuntrariu di e quattru descrizzioni principali, u gustu hè assai più subjective. U gustu di vinu. Se ùn site micca sicuru, ùn immerse micca in descrizzioni cum'è grafite, barnyard, è altri sapori chì (sperendu) ùn avete mai tastatu. Invece, fate à i sapori più ricunnisciuti cum'è fruttu, terri, piccante, affumicatu o fiurali.
Ùn sapete quale hè quale? Andate à una degustazione di vinu o semplicemente dumandate à u vinditore di spiegà e buttiglie di vinu in vendita. Dì: "Dammi qualcosa di fruttu è dammi qualcosa di terra". O: "Dammi un dolce Vinu Rossu è un audace Vinu Rossu." U beie daretu à daretu vi darà una bona sensazione di ciò chì sti termini significa. Avemu tutti sti diversi vini in vendita, per piacè sentite liberu cuntattu noi
In u mondu di u vinu, inevitabbilmente sentirete assai discussioni nantu à "quercia", "botti di quercia" o "quercia" o "qualità di quercia". U gustu di quercia hè impartitu à u vinu quandu hè fermentatu o invechjatu in botti di quercia. Sè vo site un bevitore di whisky, sapete digià quantu pò esse una grande quercia. In u vinu, a quercia hè solu un altru paràmetru per u gustu. Qualchidunu dicenu chì a quercia aghjunghjenu qualità cum'è affumicatura, chiodi di garofano, spiciness o note di vaniglia. L'altri ùn li piace micca l'oaky aroma's. Sè vo site, andate per un vinu cù un caratteru bassu di quercia. Parechji vini sò fermentati è invechjati in botti d'acciaio inossidabile, per quessa ùn sò micca influenzati da u quercia in tuttu (salvo chì u vignaghjolu aghjunghje note di quercia dopu).

Tip: Unisce i vini di quercia cù i platti salati. U salinu riduce l'amarezza di u quercia in u listessu modu chì u salinu ammorbidisce i colpi di tequila.
Qualessu duvete cumprà cum'è principiante se vulete amparà à beie vinu ?
Hè megliu principià simplice per pudè isolà ciò chì tastate è quale vinu ti piace o ùn ti piace micca.
Cuminciate in u prezzu di 5 à 15 €. A maiò parte di i vini à questu prezzu sò "tipichi" per a so varietà è a regione. Qualchidunu dicenu chì a cumplessità principia solu à u livellu di $ 25 o $ 35, ma mentre site sempre in u stadiu esplorativu, hè megliu per salvà a vostra billetera.
In novu, hè difficiule per un novice di dì cumu un vinu tastà basatu solu nantu à a varietà. Allora ùn sia micca timida per dumandà aiutu. Hè megliu dumandà à u vinditore di vinu direttamente nantu à u tipu di vinu chì vulete pruvà. Dì: "Vogliu un seccu, luce Vinu biancu" o "Vogliu un pienu Vinu Rossu per pruvà ". O pudete ancu nome i vini chì avete gustatu in u passatu è dumandà qualcosa simili.
Una altra bona tattica hè di dumandà una varietà "tipica", per esempiu, "Truvà una tipica". Pinot Grigio per circa € 10′. Eccu una panoramica rapida per aiutà vi decide:
Cumpusizione Vinu biancu per i principianti
- Pinot Grigio (aka Pinot Gris) - Simply, light, dry and crunchy.
- Grasevina - Tipu biancu semi-seccu frescu cù una luce piacevule aroma è un gustu di meli è mela.
- Gewürztraminer – Taccu aromaticu, aroma di fiori è note di pimenta ligera, spessu ancu un pocu dolce.
- Riesling - Pò esse seccu o dolce, spessu cù sapori intensi di frutti. Moltu più liggeru allora chardonnay.
- Yellow Muscat - Frutta è spessu dolce.
Quandu avete usatu à u gustu di u vinu, pudete principià cù un vinu cù un pocu più cumplessità.
- Posip - Sapore piacevule, seccu è dolce, è hè assai populari cù i veri intenditori di vinu.
- Sauvignon blanc - Secca, acida è agria, cù sapori piccanti è frutti tropicali.
- Chardonnay – Fruttato, burro, con una sensazione vellutata atipica di secca vini bianchi.
Cumpusizione Vinu Rossu per i principianti
- Cabernet Sauvignon - Corsé avec des notes épicées. A spezia più ghjovana hà ricchi aroma's di bacche è ciliegie.
- Merlot – Fruttata, piccante. Très doux, moins tannin que le Cabernet Sauvignon.
- Pinot Noir – Tanins délicats et frais, très doux et fruités aroma's.
Una volta chì avete abituatu à u gustu di Vinu Rossu Pudete ripiglià un spaje up, pudete poi sceglie:
- Plavac Mali - Tipicamente piccante, varieghja da mediu à corpu pienu è da semi-seccu à seccu.
- Blaufränkisch - Un gustu distintivu di frutti maturi è cioccolatu scuru.
- Zweigelt - Vinu ricunnoscevule, raffinatu è liscio cù un pronunzianu è attraente aroma di ciliegie.
Chì ghjè u megliu vinu? Uni pochi di scelte
Di sicuru, sceglie un vinu veru è assicuratevi di ottene una buttiglia decente hè una grande barrera per tutti. Ci hè dumandatu: quali vini sò accessibili, largamente dispunibili è generalmente cunsiderati boni?
Hè una quistione difficiuli di risponde, cum'è variazioni annuali in u clima, a qualità di l'uva, è una decina d'altri fattori facenu chì a qualità annu à l'annu di u vinu varieghja più di i spiritu. Dice questu, alcune scelte di vinu affidate induve uttene u più per i vostri soldi sò:
U più faciule Vinu biancu per amparà à beie per i principianti
- Grasevina
- Posip
- Riesling
- Pinot Grigio
- Gewürztraminer
- Muscatu giallu
- Chardonnay
- Chenin Blanco
- Sauvignon Blanc
U più faciule Vinu Rossu per amparà à beie per i principianti
- Cabernet Sauvignon
- Plavac Mali
- Blaufränkisch
- Merlot
Amparate à beie vinu cum'è principiante in 7 passi
Un vetru frescu di vinu pò aiutà à rinfurzà u sapori è rende più savore. Certi vini, cum'è i variità bianchi è spumanti, sò megliu sirvuti friddi. Un altru vinu, cum'è vini rossi, sò megliu sirvuti à a temperatura di l'ambienti.
Agghiuncennu un cubettu di ghiaccio o ancu pezzi di frutti congelati rinfriscà è dilute u vostru vinu. Questu pò aiutà vi cum'è principianti à amparà à beie vinu è abituati à u gustu di u vinu. Hè una regula empirica, è certamente micca stabilitu in petra, avete da amparà per voi stessu ciò chì funziona megliu per voi.
1. Se ùn site micca sicuru, cuminciate cù un vinu dolce
Per quelli chì sò abituati à beie succhi, soda o tè ghiacciatu, hè megliu principià cù un vinu dolce è megliu un Vinu biancu cun un cuntenutu alcolu più bassu, per fà a transizione à u vinu u più liscia pussibule.
Sè vo vulete amparà à beie vinu cum'è un principiante è dunque ùn sò micca abituati à l'alcolu è u vinu, spessu tendenu à esse "disattivati" da i sapori forti è amari o tannini chì sò prisenti in parechji vini. Pruvate qualcosa di più dolce o pocu alcolu si ùn site micca sicuru.
Pinot Grigio, Noce moscata gialla o unu Gewürztraminer hè u vinu perfettu per i principianti chì volenu amparà à beie u vinu. Un vinu ligeru cù un gustu ligeru di sucu. Quandu avete abituatu à stu gustu è struttura, pudete pruvà à beie un vinu più corsu cum'è principiante.
2. Pruvate almenu cinque volte
Ci sò parechji tipi di vinu - Vinu Rossu, Vinu biancu, rosatu, spumante è dessert, per principianti - è ognunu di questi cunvene diversi gusti.
Per i principianti, hè cunsigliatu di pruvà un certu tipu di vinu almenu cinque volte gustu. Qu'il s'agisse de vins de différentes marques, régions ou marques, prucessu hè più spessu abituatu à u gustu di u vinu. Questu hè ancu perchè ogni buttiglia di vinu hà un prufilu di gustu diversu.
Sè vo site unu Merlot Se l'avete avutu è ùn vi piace micca, questu hè probabilmente micca un bon indicatore. Avete circa quattru più per pruvà. Ma s'ellu ùn ti piace micca dopu, pruvate qualcosa d'altru. Pudete aduprà questu cum'è una regula di u polgaru cum'è un principiante chì apre à beie vinu.
3. Spin around, oliu è beie
Hè megliu di gode di u vinu pianu pianu beie pianu pianu. Allora pudete tastà più gustu chè s'è tù beie u biccheri di vinu in una volta. Girate ligeramente u vetru per ... aroma's è poi puzza bè in u vetru. Fighjate ancu à u culore è pigliate un beddu di vinu.
Quandu tastà u vinu, cercate u primu gustu nantu à a lingua è dopu u gustu o sapori persistenti. Se u gustu hè sempre in bocca dopu à 60 seconde, avete tastatu un vinu pienu è maturu. Se questu retrogustu dura menu, allora hè un vinu più liggeru chì avete tastatu.

4. Chì a regula di Vinu Rossu- carne rossa / Vinu biancu- caduta pesciu
A maiò parte di a ghjente piace a carne rossa Vinu Rossu e piatti di pisci cun Vinu biancu, ma quelli chì ùn anu micca bisognu à sente a pressione per fà u listessu. Ùn ci hè micca regule dure è veloci quandu si tratta di accoppiamenti di vinu, solu suggerimenti. Ognunu hè diversu è ognunu hà una preferenza sfarente per un certu gustu. Ciò chì piace à una persona, ùn avete micca bisognu.
Aghju qualchì amichi chì pescanu manghjà ncuntrò Vinu Rossu. Hè bè perchè hè ciò chì volenu. Ùn ci hè micca bisognu di dì chì vini per piacè cun ellu manghjà. Fate a vostra propria partita è esse avventurosa. Comu diciatu, hè solu un suggerimentu.
5. Beie, serve u vinu à a temperatura di l'ambienti
Piuttostu cà l'accoppiamenti, i bevitori di vinu novi duveranu prestu una attenzione particulari à a temperatura, perchè pò fà o arruvinà a so sperienza.
U vinu ùn deve esse servitu troppu friddu o troppu caldu, ma à a temperatura di l'ambienti, o circa 15 à 20 gradi Celsius. Si tù Vinu Rossu s'ellu si mantene in a frigorifera per troppu longu, pour in un vetru, tene u vetru è a temperatura di e vostre mani calderà u vinu. Allora dà un pocu toccu aromascioglie è distribuisce megliu a struttura di u vinu.
6. U almacenamentu di u vinu: Friddu, scuru, senza disturbu
Per quelli chì piace à beie in casa, a temperatura ghjoca ancu un rolu impurtante quandu si tratta di almacenà u vinu in casa. Eccu alcuni numeri da ricurdà: 4 à 8 gradi Celsius per Vinu Rossu, 12 gradi per Vinu biancu.
Se ùn avete micca un vinu per mantene u vostru vinu in casa, truvate una despensa in u centru di a casa. Basta à circà un locu scuru chì ùn riceve micca luce constante è ùn hà micca assai vibrazione. Se u vinu hè direttamente espunutu à u sole o a lumera, pò riceve un scossa di temperatura. Hè per quessa chì una temperatura constante hè impurtante. Inoltre, hè ancu impurtante di sapè chì micca tutti i vini sò destinati à l'età.
U vinu ghjovanu hè fattu per piacè immediata. Quessi sò vini ideali per i bevitori di vinu principianti chì volenu amparà à beie vinu. Sò vini cù pocu alcolu. Questi ùn maturaranu micca fantasticamente. Pudete guardà i frigorifichi è in un locu scuru in casa per uni pochi d'anni, ma ùn aspetta micca chì durà 10 anni o più.
Sè vo avete compru un vinu chì vulete invechjà per quattru à cinque anni, ùn vultate micca constantemente. Mettite un sticker per sapè ciò chì hè, è lasciate u vinu. A temperatura hè impurtante. Ùn vulete micca fluttuà constantemente. Assicuratevi chì i tappi ùn fughjenu micca, cusì verificate regularmente. Pone u vinu pianu per impedisce chì l'ossigenu entre in a buttiglia. Questu hè particularmente impurtante cù buttigli di vinu chì sò chjusi cù un cork.
Se vulete maturà u vinu per sapè cumu u gustu cambia cù u tempu, hè ancu pussibule. Hè megliu cumprà 12 buttigli di vinu per aduprà per un periudu di un annu gustu. Questu modu pudete vede cumu u vinu evoluzione. Scuprite ancu u gustu di u vinu in dui o trè anni.
7. Ùn beie troppu
Beie vinu hè suppostu esse una attività divertente. Ma certi principianti chì volenu amparà à beie u vinu tendenu à esagerà per "avè u più di l'esperienza".
Ùn beie micca troppu o ùn l'apprezzerete micca. Beie rispunsevuli. Vulete chì u vinu sia divertente. Qualcosa chì benefiziu l'occasione è micca qualcosa chì ti tira è ti fa sentu male.
Inoltre, hè ancu impurtante per i principianti chì volenu amparà à beie vinu per beie assai acqua. Questu hè ancu impurtante s'è vo avete pianificatu una degustazione di vinu. Hè assai impurtante per prevene a desidratazione, troppu alcolu ùn hè micca bonu per u vostru corpu.
Un brevi video in inglese chì spiega cumu fà u vinu gustu è amparà à beie cum'è un principiante
Amparate à beie vinu per i principianti hè un prucessu longu è piglia assai tempu
Pacchettu di vinu cum'è un pacchettu di prova
U prezzu originale era: 84,98. 59, 99U prezzu attuale hè: 59,99.In carrello di compra
In u mesi dopu, pigliate u tempu per cumprà una nova buttiglia di vinu à settimana (o avete un vetru cù cena o in un bar di vinu). Uncork è pigliate un mumentu per fà gustu è discrìvilu utilizendu e descrizzioni sopra. Assicuratevi di pruvà un altru tipu di vinu ogni settimana è ripetite u listessu prucessu. À a fine di u mese, avete da cumincià à diventà più còmode cù u vocabulariu di u vinu, chì pò avè un effettu prufondu nantu à u vostru piacè.
In fine, ùn pudete micca fà una scelta sbagliata. Sempre chì fate attenzione à ciò chì ùn ti piace micca di un vinu, ogni nova buttiglia vi porta più vicinu à ciò chì ti piace. Pigliate vetru per vetru è ùn abbiate paura di rinunzià se ùn pudete micca mette u dito nantu à qualcosa. Concentrate à gode di u vinu - questu hè tuttu u puntu.
Vi ricordate u primu vetru (o scatula) di vinu chì avete veramente piaciutu ? Condividi in i cumenti sottu!








